Conflictul lui Constantin Brâncoveanu cu familia Cantacuzino

Conflictul lui Constantin Brâncoveanu cu familia Cantacuzino. Mihai Cantacuzino a fost schimbat din funcția de mare spatar in 1707. Atunci stolnicul Constantin Cantacuzino a fost rechemat de la Constantinopol.

Rusii își doreau ca Mihai Cantacuzino sa fie restituit in funcția lui, iar pentru asta au facut toate demersurile posibile.

In urma acestor acțiuni Brâncoveanu a răspuns că unchiul său fusese păstrat în dregătorie.

„Nu din cauză că ar fi slujit cu folos în treburile voastre și ale noastre, ci din cauza înrudirii pe care am avut-o cu el […]

Mihai deși deștept și ager, muncește numai pentru sine și pentru casa sa, iar nu pentru treburile obștești”.

Conflictul cu protectorii săi s-a manifestat într-o controversă asupra numirii boierului David Corbea ca rezident pe lângă curtea lui Petru cel Mare.

Conflictul lui Constantin Brâncoveanu cu familia Cantacuzino

Omul Cantacunilor era trimis in Rusia de la inceputul anului. In luna aprilie a fost incredințat de țar cu o misiune pe lângă Francisc Rakoczy.

Brâncoveanu se aștepta să fie ținut la curent cu detaliile, însă a fost ocolit dinadins. Corbea le scria doar Cantacuzinilor.

Țarul Petru s-a adresat în iulie 1707 lui Brâncoveanu pentru repunerea lui Mihai Cantacuzino în funcție. Acesta a fost refuzat politicos, ceea ce nu a afectat însă relațiile dintre cele două state.

Stirile PROTV

Reacția SUA după ce Vladimir Putin a schimbat doctrina nucleară a Rusiei. Anunțul făcut de Casa Albă

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

În următorii ani, relațiile dintre Brâncoveanu și unchii săi au rămas foarte proaste. În timp ce Mihai cerea țarului asigurări pentru azil, stolnicul Constantin era retras de la curte la moșiile sale.

În primăvara lui 1707, atât Brâncoveanu cât și Antioh Cantemir au primit firman de la sultan. Prin aceasta li se cerea să participe în foarte scurt timp la repararea și fortificarea cetății Bender.

Voievodului român i se cerea să pună la dispoziție 200 de lemnari, 100 de zidari, 2.000 de salahori și 350 de care.

Deși a trimis toți meșterii, a făcut tot posibilul să fie scutit de a se prezenta în persoană, ceea ce l-a costat 30 de pungi.

Relațiile Brâncovenilor cu Cantacuzinii

În primăvara anului următor, cererea s-a repetat, țara fiind nevoită să trimită 1500 de salahori, 220 de care și 60 de toporași la Bender, efort care nu se scădea din haraci (tributul oficial).

La supărarea lui Brâncoveanu s-a adăugat că la câteva zile după plecarea acestora, a sosit ordinul să fie suplimentați cu 500 de salahori, 100 de care și 40 de lemnari.

În vară Poarta a cerut în avans 142 de pungi din haraci. După acest efort, a mai cerut un adaos de 180 de pungi; trimisul Porții i-a oferit la transmiterea veștii ca semn de prețuire un hanger împodobit cu diamante.

Pentru strângerea pungilor, care au fost predate la începutul lui 1709, domnul a trebuit să apeleze la veniturile sale proprii, la marii boieri, la bresle și la preoți.

O dată cu defectarea lui Mazepa, legăturile cu Rusia au fost afectate. Au trebuit reluate prin noul hatman al Ucrainei, Scoropadski, rămas credincios țarului.

Victoria de la Poltava a rușilor împotriva suedezilor și lipsa de reacție a turcilor au fost noi impulsuri pentru țările aflate sub suzeranitatea otomană.

Brâncoveanu a încheiat în 1709 o înțelegere secretă cu țarul, care prevedea că domnul muntean avea să strângă o oaste balcanică de 30.000 de oameni și avea să alimenteze armata rusă în timpul războiului acesteia cu turcii; înțelegerea intra în vigoare în momentul intrării în țară a trupelor. Țara Românească devenea în schimb independentă, iar lui Brâncoveanu i se garanta domnia pe viață.