Conduce unul dintre cele mai mari spitale din Regiunea Moldovei. Iată povestea nespusă a managerului de la IRO Iași, Mirela Grosu: „Sunt fiică de milițieni”

Ediție specială BZI! Cu ocazia zilei de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii, reporterii BZI vă prezintă detalii neștiute despre managerul Institutului Regional Oncologic, Mirela Grosu. Despre omul Mirela Grosu, despre provocările funcției pe care o deține de 13 ani, implicarea emoțională în tratarea pacienților sau despre bolnavii de care s-a atașat de-a lungul timpului aflați citind rândurile de mai jos

Reporterii BZI au discutat cu managerul Mirela Grosu, managerul IRO din Iași, în biroul unde se află zilnic și gestionează problemele care apar la unul dintre cele mai mari spitale din Regiunea Moldovei. Managerul de la IRO, chiar dacă nu este medic, lucrează în sistemul medical de mai bine de 30 de ani și povestește de ce a acceptat această funcție în urmă cu 13 ani.

RomaniaTV

Concedieri 2025. Începe austeritatea, se anunţă 40.000 de disponibilizări!

Observatornews.ro

Scumpire bruscă de minimum 10.000 de euro la apartamente. Cât costă acum unul la periferia Capitalei

„Timp de 30 de ani am lucrat la fostul Spital de Urgență «Sfântul Ioan». Unde ne aflăm noi acum trebuia să fie fostul spital de urgență. În momentul în care fostul spital s-a desființat în 2011, am fost solicitată de către fostul director al Direcției de Sănătate Publică (DSP), deci de către Ministerul Sănătății, să ajut la demararea activității la Institutul Oncologic. Mi-a fost greu atunci, pentru că am considerat că, la Urgențe, eram mai utilă, cu diverse cazuri, înjunghiați, căzuți din căruță, împușcați, accidentați. Apelau la noi, se făceau bine și plecau acasă, că finalul este mult mai aproape, deși nu este chiar așa, și mi-a fost greu la început. Am 13 ani de când lucrez aici, ușa mea este deschisă mereu. Și sunt pacienți diagnosticați în urmă cu 13 ani, care vin la noi pentru controlul periodic, vorbesc cu ei. Satisfacția este mult mai mare acum, profesională, dar și o mulțumire umană că acel pacient care se întoarce este bine. Prima zi aici a fost de Bunavestire, pe 25 martie, într-o duminică. Am mutat de la «Spiridon» 62 de pacienți. Am așteptat în curte mașinile, am adus pacienții. Nu le venea să creadă pacienților că au intrat într-o astfel de clădire. Nici nouă, mie și colegilor, nu ne venea să credem. O parte dintre colegii de aici sunt din Spitalul «Sf. Spiridon» și cel de la fostul Spital de Urgență «Sfântul Ioan». Era primul spital de stat dat în folosință ca și clădire nouă”, spune Mirela Grosu.

Mirela Grosu, manager IRO Iași: „Eu cred că sunt o femeie puternică”

Pentru că această funcție aduce cu sine multă responsabilitate, Mirela Grosu a devenit și mai puternică de-a lungul anilor pentru a găsi soluții la orice problemă din institut.

„Eu cred că sunt o femeie puternică. Nu știu dacă am vreo poreclă, dacă inspir frică sau dacă se tem colegii de mine. Nu cred, dar am auzit că spun ei uneori: «dacă așa a spus șefa, așa facem» (n.r. – râde). Lucrez în domeniul sanitar din 1990. Din anii `90, am avut numai funcții de conducere, dar nu înseamnă că doar femeile cu funcții de conducere sunt puternice. Așa s-a întâmplat în cazul meu! Nu e ușor să lucrezi într-o unitate sanitară, cu atât mai mult într-un institut oncologic. Avem peste 1.000 de angajați și sute de medici rezidenți, peste 500 de pacienți în fiecare zi. Inerent, sunt fel de fel de probleme, de la accesul în curte, parcări, până la aprovizionare. Nu le rezolv singură, ci cu ajutorul echipei mele, formată nu doar din femei, ci și din bărbați. Nu am avut nevoie de protecție din partea colegilor, vreodată, doar pentru că sunt femeie. Eu sunt în același birou cu domnul profesor Dimofte (n.r. – prof. dr. Gabriel Dimofte, director medical în cadrul IRO). Nu m-am certat cu niciun coleg, în adevăratul sens al cuvântului, ci au fost discuții principiale. Nu dat cu pumnul în masă sau dat afară din birou, pentru că nu e genul meu să fac asta. Dacă ați observat, la noi în spital nu se ridică tonul, eu vorbesc mai tare de felul meu, dar în birou, și nu pe holuri. Cred că se impune o conduită aparte în spitalul nostru. Eu sunt la fel, indiferent că sunt manager sau nu, iar oricine vine la mine, prieten, coleg, aparținător, vecin, cu o problemă unde pot ajuta, o fac, indiferent de cine este”, spune Mirela Grosu.

Managerul IRO: „De mai multe ori m-am atașat de pacienți”

Interacțiunea cu pacienții în stare gravă sau pentru cei care nu se mai poate face nimic din punct de vedere medical este solicitantă. Pentru că a văzut cazuri foarte dificile, Mirela Grosu s-a atașat de pacienți și a încercat să-i ajute.

„De mai multe ori m-am atașat de pacienți. Sunt tineri care ajung la noi. Am avut anul trecut o mămică care a născut aici, pentru că era însărcinată și a aflat în ultima fază a sarcinii că are leucemie. Sunt situații în care, fără să vrei, te implici! De exemplu, un pacient care avea nevoie de un tratament în ajunul Crăciunului, când nu se putea rezolva situația, dar, cu toate acestea, am reușit să rezolvăm problema. Încercăm să trecem peste tot ce se întâmplă cât mai bine și să ajungem limpezi la minte acasă, să putem să venim a doua zi să rezolvăm alte probleme”, mai spune Mirela Grosu.

IRO Iași a obținut o finanțare de aproape 10 milioane de lei. Managerul spune că ușa biroului său este mereu deschisă și de aceea multe persoane apelează la ajutorul său.

„De mai multe ori ne trezim cu aparținătorii pacienților în birou, însă nu a fost vorba de violență sau alte situații. Vin cu fel de fel de motive, să ajungă la un medic mai repede decât putem sau să se desfășoare o investigație cât mai repede. Dacă nu putem să îi ajutăm, îi dirijăm către o altă unitate medicală, unde poate fi soluționată rapid problema. Ori eu, ori domnul profesor Dimofte, eu fiind implicată mai mult în partea administrativă, ne străduim să găsim soluții”, explică Mirela Grosu.

Mirela Grosu: „La capelă am botezat-o pe nepoțica cea mică, colegii s-au cununat aici”

În spital este amenajată o capelă unde vin pacienții sau aparținătorii să se roage. De multe ori, și managerul a participat la slujbă sau pur și simplu a venit pentru câteva minute pentru a se ruga.

„Capela din spital este făcută din donațiile foștilor colegi de la fostul spital de urgență. Știam că aici va fi spital de urgențe, de aceea s-au făcut donațiile prin Asociația Sfântul Ioan. Capela s-a finalizat în 2012 și este foarte frumoasă. La capelă am botezat-o pe nepoțica cea mică, colegii s-au cununat aici. Vin de câte ori pot la capelă, nu neapărat înainte să intru în birou, ci ori de câte ori am timp. Câteodată, pacienții, și nu numai, spun că colegii mei medici și asistenți nu se implică emoțional sau nu sunt empatici. Suntem așa până la un punct, pentru că se încarcă cu durerea, cu suferința pacientului sau a familiei. Încercăm să gestionăm situațiile cât mai bine cu putință, astfel încât pacientul să beneficieze de tratament într-un timp cât mai util, să crească speranța de viață. Se vorbește și despre faptul că este aglomerat la noi, că se stă foarte mult, ceea ce arată nu că a crescut numărul de cazuri de pacienți cu cancer, ci faptul că revin la noi, periodic, pacienții diagnosticați. Am amenajat puțin la interioare pentru internările de zi, ne-am extins, încercăm să găsim soluții pentru toată lumea. Activitatea de screening a cunoscut o amploare la noi prin proiectele implementate și, atunci, suntem căutați tot mai mult”, mai spune managerul IRO.

Ieșenii se pot vaccina anti-HPV la cabinetul medical al Institutului din Copou.

Părinții managerului de la IRO Iași au fost polițiști

Ce altă carieră ar fi avut Mirela Grosu dacă nu ar fi lucrat în sistemul medical?

„Dacă nu aș fi fost în acest domeniu, probabil că aș fi lucrat în Poliție. Părinții mei au fost milițieni amândoi și mi-am dorit mult să lucrez acolo, probabil de aceea este și structura mea așa. N-au vrut să mă lase, pentru că atunci spuneau că nu e o activitate pentru femei, mama fiind milițian. Am venit din Alba Iulia la Iași, la Facultatea de Științe Economice. Am avut un accident de circulație și am ajuns la Spitalul «Spiridon», iar apoi, printr-o conjunctură, am ajuns în acest domeniu”, mai spune managerul care are 62 de ani și spune că abia așteaptă să iasă la pensie.

Întrebată de reporterii BZI dacă are vreun regret pe plan personal sau profesional, managerul IRO Iași, Mirela Grosu, a făcut o pauză de câteva secunde și, cu lacrimi în ochi, a răspuns:

 „Mă abțin”.