Șeful unei celebre instituții publice din România pregătește un mega-proiect, la doar 50 de kilometri de orașul Iași, pe câteva zeci de hectare. Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și-a propus ca în localitatea Băiceni, comuna Cucuteni, județul Iași să fie dezvoltată cea mai mare stațiune de cercetare arheologică din țară. Primarul din localitate și-a dat acordul pentru a se întâmpla toate acestea. Practic, suprafețele aflate în jurul sitului arheologic ar urma să intre în administrarea „Cuza” și aici să fie realizat un imens șantier arheologic unde să vină inclusiv turiști spre a-l vizita
Redescoperirea așezării eponime a culturii Cucuteni, amplasată la 50 de kilometri de orașul Iași, lansează ideea unui mega-proiect, pe câteva zeci de hectare. Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, și-a propus ca în localitatea Băiceni, comuna Cucuteni, județul Iași, să fie dezvoltată cea mai mare stațiune de cercetare arheologică din țară. Primarul din localitate și-a dat acordul pentru a se întâmpla toate acestea. Practic, suprafețele aflate în jurul sitului arheologic ar urma să intre în administrarea „Cuza” și aici să fie realizat un imens șantier arheologic unde să vină inclusiv turiști spre a-l vizita. În colaborare cu Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM), UAIC ar prelua muzeul de aici, iar zona ar putea fi declarată protejată și, astfel, să ajungă în administrarea universității ieșene. Șantiere-școală, ateliere de arheologie experimentală sau vizite științifice, toate acestea ar putea avea loc la Cucuteni.
A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului
Recent, aici a avut loc o nouă cercetare arheologică a Universității „Cuza” din Iași. A fost studiată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment. Printre cele mai importante descoperiri putem menționa trei vase întregi și mai multe întregibile, unelte și arme din piatră și silex, respectiv un complex alcătuit din greutățile de lut ale unui război de țesut. Investigațiile non-invazive efectuate de echipa Centrului de Cercetare „ArheoInvest” au pus în evidență existența locuirii, în situl eponim. Asta pe o suprafață mult mai mare decât cea cercetată acum 135, respectiv acum 50 de ani, cu multiple noi situații arheologice foarte interesante. Cercetătorii și arheologii ieșeni au făcut, luna trecută, noi descoperiri spectaculoase, ce datează de acum peste 7.000 de ani.
Toate aceste activități se doresc a fi încadrate într-un context mai clar prin delimitarea unei microzone Cucuteni-Băiceni-Stroiești, areal caracterizat de o mare densitate a așezărilor cucuteniene
Toate aceste activități se doresc a fi încadrate într-un context mai clar prin delimitarea unei microzone Cucuteni-Băiceni-Stroiești, areal caracterizat de o mare densitate a așezărilor cucuteniene.
„Acest moment al cercetării a fost facilitat, în special, datorită înființării în cadrul Centrului ArheoInvest a Bazei de cercetare arheologică «Acad. Mircea Petrescu-Dîmbovița», din localitatea Băiceni. Aici trebuie amintite, în mod deosebit, rolul și implicarea directă a rectorului UAIC, prof. univ. dr. Tudorel Toader. Baza de cercetare a creat facilitățile necesare cercetătorilor de a desfășura activități în zonă, precum și condiții decente pentru participarea studenților la activitățile de practică arheologică. Astfel, în perioada 20 iunie – 15 iulie 2021, Facultatea de Istorie împreună cu Centrul ArheoInvest au organizat săpături arheologice la care au luat parte 30 de studenți, masteranzi și doctoranzi, majoritatea de la UAIC, dar și din alte centre universitare precum București, Suceava, Craiova”, arată cercetător științific II Andrei Asăndulesei, coordonatorul Plarformei ArheoInvest de la UAIC.
A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment
A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment.
„Printre cele mai importante descoperiri putem menționa trei vase întregi și mai multe întregibile, unelte și arme din piatră și silex și un complex alcătuit din greutățile de lut ale unui război de țesut. Grupul de pe Cetățuie a avut onoarea unei vizite a rectorului UAIC chiar în timpul săpăturilor și posibilitatea de a dezbate împreună probleme cu care se confruntă cercetarea arheologică în România și posibilitățile și oportunitățile pe care Universitatea «Cuza» le oferă. Începând din acest an, se dorește o continuare a tradiției prin organizarea unui șantier-școală al Universității”, a conchis cercetător științific II Andrei Asăndulesei, director ArheoInvest.
Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa
Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î. e. n.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 de kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Pe teritoriul României, cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China.