Comisia Europeană, prognoză pentru economia României: „Creșterea PIB ar urma să încetinească”

Comisia Europeană prognozează, în raportul economic de toamnă pentru România, că creșterea PIB-ului real ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat pe parcursul perioadei de prognoză. În condițiile unei inflații IAPC (care exclude energia și a alimentele) stagnante, se preconizează că scăderea inflației va accelera abia în 2024 și 2025. De asemenea, piața forței de muncă va rămâne restrânsă, în ciuda creșterii mai reduse, menținând majorările salariale la un nivel ridicat. Deficitul bugetar este estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare din ianuarie 2024. Comisia preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată o creștere a PIB-ului de 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025. Inflația ar urma să ajungă în 2024 la 5,9% din PIB, în scădere de la 9,8% din PIB în 2023. Iar în 2025 aceasta ar trebui să coboare la 3,4%, conform prognozei.

Stirile PROTV

Ce a spus operatoarea care a introdus biletul câștigător la Loto 6/49 despre românul care a luat premiul de 9,5 mil. euro

RomaniaTV

Prima reacție a lui Igor CUCIUC după moartea fiicei sale. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Balul Bobocilor: A căzut în genunchi, apoi s-a prăbușit!

Se instalează o slabă creștere economică

„Pe parcursul anului 2023, încrederea mediului de afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile au pierdut un impuls semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat în continuare. După o creștere susținută a PIB-ului real de 4,6% în 2022, se preconizează că în 2023 creșterea va încetini la 2,2%, deoarece condițiile de finanțare stricte, deflația relativ lentă și creșterea atenuată a partenerilor comerciali își pun amprenta asupra producției. Creșterile robuste ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se preconizează că va rămâne pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental ar urma, de asemenea, să se accelereze ușor.

Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditării private, cu un impact negativ asupra investițiilor. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică oferă un stimulent puternic pentru creșterea economică. Se preconizează că formarea brută de capital fix va avansa cu peste 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului ar urma să se reducă în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor de schimb comercial, se preconizează că va reduce deficitul de cont curent la aproximativ 7,3 % din PIB, de la 9,3 % din PIB în 2022.

Se preconizează o accelerare a creșterii PIB-ului real la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului disponibil real, de diminuarea impactului majorărilor anterioare ale dobânzilor și de soliditatea consumului și a investițiilor publice. În timp ce se preconizează o accelerare a consumului privat, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului pe parcursul orizontului de prognoză. Impulsionat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Piața forței de muncă continuă să fie restrânsă, reflectând în principal tendințele demografice nefavorabile. Se preconizează că rata șomajului va scădea marginal până la aproximativ 5,4% în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în pofida unei creșteri mai slabe. Se preconizează că salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre, în 2023, și vor continua într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, se preconizează că sporirea salariilor reale va fi ridicată în acest an și în anul următor.

Proces prelungit de deflație

Se preconizează că prețurile mai mici la energie vor conduce la o scădere lentă a inflației IAPC globale, de la aproximativ 12% în medie în 2022, la puțin sub 10% în 2023. Cu toate acestea, se preconizează că inflația de bază va rămâne rigidă și va depăși inflația globală în 2023, ca urmare a creșterilor la prețurile alimentelor și serviciilor. În ansamblu, inflația medie IAPC ar urma să încetinească mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, să reintre în intervalul de variație al țintei de inflație a băncii centrale, însă riscurile înclină spre o reducere mai treptată.

Se preconizează că deficitul bugetar va scădea doar treptat în 2024 și 2025

Se preconizează că deficitul public general al României va ajunge la 6,3% din PIB în 2023, la același nivel ca în 2022.

Aceasta reprezintă o revizuire în creștere considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în previziunile din primăvară. Deficitul mai mare decât cel preconizat în acest an reflectă cheltuieli publice mai mari decât cele estimate (în special în ceea ce privește personalul, bunurile și serviciile) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe. Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor crește semnificativ, reflectând obiectivele ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Se preconizează că deficitul va scădea la 5,3% din PIB în 2024, ca urmare a punerii în aplicare a unui pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.

Pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru ca funcționarii publici să beneficieze de vouchere de vacanță și alocații de hrană.

În ceea ce privește veniturile, se așteaptă ca noile măsuri să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitării companiilor, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcții și agricultură, precum și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.

Efectul de reducere a deficitului din pachetul de măsuri de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor de personal.

Previziunile nu includ potențialele costuri pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii, aflată în curs de pregătire. În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o nouă scădere modestă, reflectând eliminarea completă a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate ale energiei și impactul reformelor administrative de limitare a cheltuielilor de personal ale administrației publice.

Se preconizează că datoria publică generală va crește de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în anii următori. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt orientate în sens descendent. O eventuală creștere mai mică a PIB și presiuni în sensul creșterii salariilor din sectorul public ar putea duce la creșterea deficitului”, arată comunicatul Comisiei Europene.