Prima pagină » Titlurile zilei » Colțul de rai din județul Iași care salvează populația de marile calamități. Puțini știu despre Rezervația Naturală Pârcovaci, locul unde se găsește cea mai pură apă din Iași, dar care a fost marcat de adevărate tragedii

Colțul de rai din județul Iași care salvează populația de marile calamități. Puțini știu despre Rezervația Naturală Pârcovaci, locul unde se găsește cea mai pură apă din Iași, dar care a fost marcat de adevărate tragedii

14 nov. 2020, 02:00,
Vlad Alexa în Titlurile zilei

În nordul județului Iași există o rezervație naturală, un adevărat colț de paradis, despre care puțini știu, dar fără de care întrega zonă a Moldovei ar fi arătat cu totul altfel. De la barajul creat pentru oprirea marilor inundații care au distrus sate întregi în anii trecuți, până la relieful creat de apele care izovărasc de aici, printre care și râul Bahlui, acumularea Pârcovaci este un bastion împotriva marilor calamități care oferă totodată și cea mai curată apă din județul Iași pentru alimentarea populației

Puțini oameni știu că în nordul județului Iași există o oază de paradis care este atât de importantă pentru întreaga zonă a Moldovei, încât fără existența ei multe lucruri ar fi arătat total diferit. Rezervația Naturală acumularea Pârcovaci a fost transformată în ultimii ani într-un veritabil baraj de acumulare ce previne acum marile inundații care în anii 2000 distrugeau sate întregi în calea lor.

Acumularea Pârcovaci este deținută de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad, iar în ultimii ani au fost făcute o serie de investiții care au schimbat complet funcțiunile și înfățișarea acumulării. Locul care înainte era folosit doar de localnici pentru scăldat și pescuit și care a fost marcat de mai multe tragedii în ultimii ani, printre care și cele trei fetițe care s-au înecat simultan în vara anului 2020, este acum pustiit de oameni și doar lebedele, rațele sălbatice și fauna acvatică împodobesc peisajul de rai creat de luciul de apă curat ca lacrima.

„Înainte era altceva aici, oamenii nu mai vin nici la pescuit, nici la scăldat de când s-au înecat fetițele acelea trei și de când s-au turnat ultimele betoane la baraj. Cu mulți ani înainte, demult, era doar o baltă și o mare mlaștină aici. Când veneau inundațiile, toată zona era acoperită, apa ajungea la casele vechi din Pârcovaci care au fost mutate în satul nou. Cel mai greu era în 1990-2000, când apa era de necontrolat în niciun fel. Ultima mare inundație a fost prin 2014, de atunci s-a tot modificat barajul și inundațiile mari s-au oprit, iar anul trecut când a venit apa mare și au fost inundații peste tot, la noi nu a fost nicio problemă. Dacă nu era barajul, toată partea de sud se inunda”, povestesc bătrânii din localitatea Pârcovaci, județul Iași.

Tragediile care au marcat acumularea Pârcovaci din județul Iași în ultimii ani

În această zonă există 5 izvoare minerale, două cu debit foarte mare, iar aceste ape sunt oligometalice, benefice persoanelor cu afecțiuni gastrice, ceea ce a atras numeroși vizitatori în zonă. Bătrânii zonei își amintesc de numeroasele tragedii care au convins autoritățile să închidă accesul civililor spre acumularea Pârcovaci, dar și pe localnicii care au încetat să mai viziteze în număr ridicat rezervația naturală.

„Foarte mulți oameni s-au înecat aici, chiar și mulți care știu să înoate. De când s-au înecat fetițele în vară și preotul a făcut slujbă în fața apei, nimeni nu s-a mai dus acolo. Anul trecut s-a mai înecat un băiat, în anii ceilalți tot așa. Chiar și soțul doamnei care lucrează la baraj a murit înecat aici, ca o ironie a sorții. El chiar era angajat la baraj la Apele Române și uitați ce s-a întâmplat. Acum nu mai merge nimeni acolo, sunt păsările sălbatice și peștii. Se știe că de aici vine cea mai curată apă la robinet, pentru că nu este nimic care să polueze în apropiere, apa e înconjurată de copaci și izvorăște de aproape”, mai povestesc localnicii din Pârcovaci, județul Iași.

Barajul acumulării Pârcovaci este amplasat în bazinul superior al râului Bahlui, la doar câteva sute de metri de izvorul râului și la doar 10 km de orașul Hârlău, oraș a cărui populație este alimentată aproape în totalitate din această acumulare. Conform studiilor realizate asupra calității apei din sursele consumate în rețeaua publică, apa din sursa Pârcovaci este considerată cea mai pură.

Cea mai mare inundație, din anul 1994, a mutat satul Părcovaci din loc

Nivelul maxim istoric al apei în acumularea Pârcovaci a fost de 177,17 mdMN, fiind înregistrat în data de 1 mai 1994. Lama deversantă pentru pragul de ape mari al descărcătorului de suprafață a avut valoarea maximă de 117 cm la vremea respectivă, iar sute de localnici au fost nevoiți să-și mute locuințele.
Odată cu investițiile realizate în ultimii ani, acumularea Pârcovaci a devenit un adevărat bastion care protejează județul Iași de calamități.

„Barajul este omogen, realizat din materiale locale și este protejat cu un pereu de dale din beton de 10 cm grosime, așezate pe un strat de balast până la parapetul de beton de 1,00 m înălțime. Fundația barajului a fost etanșată cu ecran de beton pe o adâncime medie de 10 m și o lungime de 390 m”, au explicat reprezentanții ABA Prut-Bârlad.

Rezervația Naturală acumularea Pârcovaci de pe râul Bahlui este arie protejată din anul 2000

Barajul Pârcovaci a fost construit în anul 1984, face parte dintr-un complex de lucrări realizat pe bazinului râului Bahlui și a fost proiectat pentru mai multe funcțiuni. Cea mai importantă dintre acestea este atenuarea undelor de viitură pe râul Bahlui și apărarea împotriva inundațiilor a localităților și terenurilor situate în aval, printre care Hârlău, Scobinți, Ceplenița și Cotnari. De asemenea, acumularea alimentează cu apă populația din orașul Hârlău.
Suprafața bazinului hidrografic este de 95 de km pătrați, iar acumularea Pârcovaci este o arie naturală de tip acvatic de interes național. Rezervația Naturală acumularea Pârcovaci a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, fiind un lac arificial de acumulare pe râul Bahlui care protejează pești precum păstrăv, clean, scobar, crap, novac, sânger sau caras și unde se găsesc lebede și rațe sălbatice.

Bugetul.ro
A sărăcit Anca Alexandrescu? Vedeta Realitatea Plus și-a petrecut concediul „pe austeritate” la malul mării
redactia.ro
Revoluție fiscală în România! Guvernul Bolojan majorează cu 30% impozitele auto!
Bugetul.ro
Hârjoneala dintre Anca Alexandrescu și Victor Ponta continuă. Fostul premier al României i-a transmis un mesaj de la distanță vedetei de la Realitatea TV
a1.ro
Adevărul despre relația pe care Oana Roman o are cu fratele ei vitreg. Fiul lui Petre Roman e cu 35 de ani mai tânăr decât ea
Playtech.ro
A vrut să pară cool, dar românii l-au taxat imediat! Gafa făcută de Nicuşor Dan de față cu partenera sa, total neaşteptată
observatornews.ro
Patru cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România, vara aceasta. Unul dintre pacienţi, minor
Playsport.ro
Un meteorit care a lovit o casă s-a descoperit că este mai vechi decât Pământul și...
Evz.ro
Val de foc peste România. Meteorologii au emis Cod galben de caniculă
realitatea.net
Creșterile salariale de la începutul anului, anulate de austeritatea lui Bolojan. Câți bani pierd 1,8 milioane de angajați: calcule BNS - VIDEO
SportpeSurse
O minoră de doar 14 ani i-a luat mințile lui Gigi Becali, care s-a îndrăgostit până peste cap
Playtech.ro
Reguli dure pentru șoferi în Grecia. Un turist român a rămas fără plăcuțele mașinii pentru 30 de zile. Ce greșeală a comis
Dailybusiness.ro
O angajată a unei școli a putut să ia 17 credite pe baza unor documente false trimise prin e-mail
RomaniaTV
Contrast climatic, un anticiclon loveşte România. Elena Mateescu anunţă inversiuni termice
stiriromania.ro
Cât costă o porție de ceafă cu cartofi prăjiți în Mamaia: prețurile de autoservire ajung la niveluri gourmet
RomaniaTV
Meteorologii anunță vortex polar încă din toamnă. Orașele din România unde ninge din octombrie.
redactia.ro
Vești teribile despre Nina Iliescu! Cum se simte după moartea soțului, Ion Iliescu
ego.ro
DIETA care este considerată cea mai sănătoasă. Ușor de ținut, garantat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
13 august 2025
13 august 2025