Colestaza de sarcină! Ce putem face pentru a trata această afecțiune

Colestaza de sarcină, cunoscută și sub numele de colestază intrahepatică de sarcină, este o afecțiune hepatică care poate să apară la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al sarcinii sau la începutul celui de-al treilea trimestru.

Principala manifestare a acestei afecțiuni este un prurit sever, iar analizele de laborator arată creșterea concentrației de acizi biliari în sânge și alte modificări în funcția hepatică. Deși nu se cunoaște pe deplin fiziopatologia acestei afecțiuni, simptomele și dezechilibrele biochimice au tendința să se amelioreze după naștere. Cu toate acestea, colestaza de sarcină este asociată cu un risc semnificativ de complicații obstetricale, care pot pune în pericol sănătatea fătului.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Ce reprezintă colestaza de sarcină

Colestaza de sarcină reprezintă cea mai comună afecțiune hepatică asociată cu sarcina. Datele epidemiologice arată că între 0,2% și 2% dintre femeile însărcinate pot dezvolta colestază de sarcină. Incidența este mai mare în rândul femeilor cu boli hepatice preexistente, sarcini multiple sau vârsta maternă înaintată. Mecanismul exact al apariției acestei afecțiuni nu este pe deplin înțeles, însă se presupune că boala determină o inhibare temporară a funcției hepatice, ceea ce duce la acumularea bilirubinei în fluxul sanguin și, implicit, la apariția schimbărilor biochimice caracteristice colestazei de sarcină.

Colestaza de sarcină reprezintă un tip reversibil de colestază care apare ca urmare a schimbărilor hormonale, în special. Termenul „colestază” este folosit în practica medicală pentru a descrie un sindrom clinic și biochimic determinat de obstrucția fluxului de bilă, existând mai multe tipuri de colestază. Colestaza de sarcină este exact acest sindrom, dar cauzat de prezența sarcinii, în absența altor factori etiologici care pot provoca colestază. Se manifestă printr-un prurit care debutează, în principal, la nivelul palmelor și tălpilor picioarelor, fără alte manifestări cutanate semnificative. Deși pot apărea și alte simptome, acestea sunt în general ușoare și pot fi gestionate.

În mod obișnuit, simptomele asociate cu colestaza de sarcină se dezvoltă după săptămâna a 30-a de sarcină. Acestea includ prurit intens, care de obicei se intensifică noaptea. Alte semne de colestază pot include greață, scăderea poftei de mâncare, oboseală, durere în partea superioară a abdomenului, urină închisă la culoare și fecale de culoare deschisă. Icterul clinic este rar, dar poate apărea în 14-25% dintre femeile cu colestază de sarcină, între 1 și 4 săptămâni de la debutul pruritului. Pruritul este, de fapt, considerat un simptom central al colestazei de sarcină și poate preceda modificările biochimice specifice bolii. Cu toate acestea, boala dispare după naștere.

Cum se tratează colestaza de sarcină

După confirmarea diagnosticului de colestază intrahepatică de sarcină, este crucial să se inițieze un tratament imediat, având ca principal obiectiv reducerea riscului de morbiditate și mortalitate perinatală și ameliorarea simptomelor mamei. Acidul ursodeoxicolic este considerat tratamentul de elecție pentru această afecțiune, cu ameliorarea simptomelor care apare în mod obișnuit în 2-3 săptămâni, în paralel cu scăderea nivelului de acizi biliari. Acest medicament nu prezintă riscuri pentru făt, cu excepția unor efecte secundare minore precum greață, vărsături și diaree. Mai multe studii au arătat eficacitatea sa semnificativă în comparație cu alte opțiuni terapeutice.

În cazul pacienților care nu răspund la tratamentul inițial, se pot considera alte medicamente, precum rifampicina, colestiramina și S-adenozil-L-metionina. De asemenea, antihistaminicele pot fi utilizate pentru a ameliora pruritul, dar nu au capacitatea de a regla concentrația de acizi biliari serici. Este recomandat să se abordeze, de asemenea, o alimentație sănătoasă, contribuind astfel la dezvoltarea armonioasă a fătului și prevenind potențiale complicații nedorite. Viitoarea mamă ar trebui să includă în dieta sa alimente bogate în vitamine, fibre vegetale, uleiuri sănătoase, nuci, semințe și să evite alimentele bogate în grăsimi și carbohidrați rafinați. De asemenea, trebuie să se mențină activitatea fizică la un nivel moderat.