Coagularea sângelui reprezintă un proces vital în organism, având rolul de a opri sângerarea în cazul leziunilor și de a asigura integritatea sistemului circulator. Totuși, formarea necontrolată a cheagurilor de sânge în vasele de sânge poate reprezenta o problemă serioasă și poate implica riscuri semnificative pentru sănătate. Înțelegerea pericolelor asociate coagulării anormale a sângelui este crucială pentru prevenirea și gestionarea afecțiunilor care pot apărea în acest context.
Când o leziune apare la nivelul unui vas de sânge, se declanșează un proces complex cunoscut sub numele de coagulare. Plachetele sanguine sunt atrase către locul leziunii, formând un „placaj” primar care oprește sângerarea inițială. Substanțe chimice denumite factori de coagulare sunt apoi eliberate, declanșând o serie de reacții chimice care duc la formarea unui cheag de sânge stabil și la repararea definitivă a vasului lezat.
Situații în care coagularea sângelui poate deveni problematică?
Cu toate acestea, există situații în care coagularea sângelui poate deveni problematică, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge anormale sau tromboze. Multe persoane din cauza coagulării proaste a sângelui suferă de tromboza venoasă profundă. Această boală presupune formarea cheagurilor de sânge în venele profunde ale membrelor, de obicei în picioare. Aceste cheaguri pot migra către plămâni, cauzând embolie pulmonară, o afecțiune gravă care poate pune viața în pericol.
De asemenea, o boală gravă este embolia pulmonară. Această afecțiune este rezultatul migrării cheagurilor de sânge către arterele pulmonare, blocând fluxul sanguin și afectând funcționarea plămânilor. Cheagurile de sânge care se formează în vasele de sânge ale creierului pot bloca fluxul sanguin, provocând leziuni cerebrale și simptome neurologice.
În plus, blocarea arterelor coronariene de către cheaguri de sânge poate duce la lipsa oxigenului către inimă, provocând un atac de cord. Un răspuns anormal al sistemului de coagulare care poate apărea în diverse condiții medicale și care se caracterizează prin formarea extensivă de cheaguri de sânge în întregul sistem vascular.
Trebuie să știți, de asemenea, că boala tromboembolică venoasă include atât tromboza venoasă profundă, cât și embolia pulmonară și reprezintă un risc major în cazul imobilizării prelungite sau al anumitor afecțiuni medicale. Pentru a preveni aceste pericole, este crucială identificarea și gestionarea factorilor de risc, cum ar fi obezitatea, fumatul, inactivitatea fizică, istoricul familial de boli de coagulare și afecțiunile medicale cronice.
Ce teste sunt necesare pentru a identifica problemele provocate de formarea cheagurilor de sânge
Identificarea și diagnosticarea problemelor asociate cu formarea cheagurilor de sânge implică o serie de teste și proceduri medicale care au scopul de a evalua coagularea sângelui și de a detecta eventualele anomalii. Aceste teste oferă informații esențiale pentru medicul curant, permițând o evaluare completă a riscului și a necesității tratamentului în funcție de fiecare caz în parte.
Testul de sânge complet măsoară numărul total de celule sanguine, inclusiv trombocitele. O modificare a numărului de trombocite poate sugera potențiale probleme de coagulare. Foarte important este și timpul de protrombină. Acest test evaluează durata necesară pentru ca sângele să coaguleze și poate oferi informații despre funcția factorului de coagulare numit protrombină.
Foarte important este și timpul de trombină. Trebuie să știți că acest test evaluează durata necesară pentru ca fibrinogenul să se transforme în fibrină, jucând un rol crucial în formarea cheagurilor. Un nivel crescut de D-dimeri în sânge poate indica prezența cheagurilor de sânge, dar este important să se rețină că această valoare poate fi crescută și în alte condiții medicale.
Pentru a identifica dacă coagularea sângelui este normală este necesar să efectuați și testul de rezistență la activare a proteinelor C. Acest test evaluează eficacitatea proteinelor C în prevenirea formării cheagurilor. În plus, dacă există suspiciuni că problemele de coagulare pot avea o componentă genetică, testarea genetica poate fi efectuată pentru a identifica eventualele mutații genetice asociate cu riscul crescut de trombofilie.