Climatologii explică motivul pentru care anul acesta e atât de rece pentru luna iunie în România

Climatologii explică de ce în care în zone geografice extrem de reci ale globului se înregistrează acum temperaturi de 20 de grade Celsius, în timp ce în multe regiuni din România, temperatura nu trece de 14-15 grade la început de vară.

Începutul de vară neobișnuit de rece din acest an este explicat de climatologi, pe pagina de Facebook Climatologie si Prognoze Globale.

”Vortexul și debutul rece al verii…

Vortexul polar reprezintă un centru baric de presiune scăzută, de dimensiune foarte mari, ce reprezintă activitatea regiunii polare. Întrucât planetă noastră are 2 regiuni polare, fiecare are un vortex polar.

Stirile PROTV

NATO și-a mobilizat avioanele de luptă după un atac masiv lansat de Rusia. Ploaie de rachete la granița Alianței

RomaniaTV

Bahmuțeanu și Dumitru Dragomir, circ în direct. Și-au aruncat cuvinte grele: Ești misogin, prost și îngâmfat / Hai sictir, javră!

În timpul iernii, vortexul polar are o înălțime foarte mare, vârful acestuia depășind stratosferă inferioară.

În timpul primăverii (spre finalul acesteia în cazul emisferei sudice), vortexul polar își pierde partea superioară (cea stratosferică), iar partea troposferica slăbește puternic.

Minimul sau pentru Emisfera Nordică este în luna septembrie, când partea să inferioară atinge cea mai mică suprafață din timpul unui an.

Începând cu luna octombrie, vortexul își reia extinderea și climă emisferei trece din nou la configurația specifică anotimpurilor reci (toamna, iarnă, primăvară).

Importanța vortexului polar…

Fără vortex polar, clima așa cum o cunoaștem nu ar putea există. În ansamblu, acesta funcționează că un moderator, eliberând treptat aerul rece acumulat în regiunea polară, inclusiv în perioada verii.

Fără activitatea sa, deșertul ar cuprinde porțiuni majore din emisfera, iar clima ar fi una foarte agresivă, greu de suportat pentru om și pentru viață în general.

Activitatea anuală și multianuală a vortexului…

Vortexul polar are evoluții ciclice. Intensitatea sa este afectată de activitatea solară și de alte macrofenomene ciclice ce apar în atmosfera. Acest lucru este normal, stratosfera fiind un înveliș atmosferic unde schimbările sunt foarte bruște și puternice.

În termeni simpli, putem descrie activitatea vortexului în 2 faze: Vortex intens și vortex perturbat. Aceste faze alternează, însă dacă e să privim evoluția în ansamblu, una domină.

Regimul vortexului intens a dominat iernile 2018/2019 și 2019/2020, acestea fiind scurte și calde în majoritatea regiunilor țării, dar mai ales lipsite de intervale geroase.

În același timp, la nivel emisferic, regiunea siberiană a fost marcată de ierni calde, stratul de zăpadă fiind unul redus”, explică climatologii.

Vortexul polar 2020/2021

Perturbatii puternice în structura vortexului polar la finalul anului trecut au dus la o primăvară rece.

”Toamna anului trecut a adus o schimbare în ceea ce privește evoluția vortexului polar. Intensificarea a debutat devreme, iar toamna anului 2020 a adus o activitate puternică, lunile noiembrie și decembrie 2020 fiind foarte intense în ceea ce privește evoluția vortexului.

Evoluția macrofenomenelor și creșterea activității solare au condus la un regim de presiune ridicată în Siberia, ce a adus valori record de presiune: 1094.4 mbari în Mongolia.

Anticiclonul siberian, cu o intensitate record, a blocat circulația emisferică, cauzând perturbatii puternice în structura vortexului polar. Acestea au dus la încălzirea stratosferică majoră din Ianuarie 2021, în care intensitatea vortexului a scăzut drastic, întreagă structura fiind afectată.

A urmat apoi o luna de haos în circulația emisferică, dominată de pătrunderi puternice de aer rece în zonele temperate și chiar subtropicale. Valurile de aer foarte rece au avansat până aproape de Mexic, orașe din Texas înregistrând temperaturi sub -10 grade. Nici Sahara nu a fost ferită, masele de aer rece aducând ninsori în Nordul Africii.

În timpul acesta, regiunea arctica era marcată de un regim de presiune ridicată foarte intens, pe fondul propagării perturbațiilor dinspre stratosferă, spre partea de jos a atmosferei.

Primăvară rece care a urmat era o consecință firească a unei regiuni polare foarte intense, care a fost puternic perturbată. Structura vortexului nu și-a mai recăpătat intensitatea, deși în repetate rânduri, modelările au estimat acest scenariu.”, susțin climatologii.

Ce scenarii se conturează

Primăvara fără valuri semnificative de căldură poate fi urmată de luni de vară cu caniculă și secetoasă în ciuda debutului de vară rece și ploios, susțin climatologii.

”Intensificarea vortexului polar nu mai este posibilă. Am trecut deja la circulația specifică verii, în care anticiclonul stratosferic domină baric regiunea polară.

Astfel, partea troposferica a vortexului va rămâne perturbată, iar influență să va continuă să scadă, pe măsură ce ne apropiem de mijlocul verii.

De obicei, în anii în care vortexul a fost intens, aerul rece a reușit să pătrundă și în lunile iulie și august, racorind zonele temperate între perioadele calde. Șansele sunt relativ reduse să vedem același tipar în acest an.

Mai multe modele estimează prezența unei circulații de blocaj pe toată durata verii, circulație în care valoarea Oscilației Nord Atlantice să fie una negativă.

Ceea ce ridică semne de întrebare este faptul că această circulație de blocaj are 2 extreme. Atunci când blocajele împiedică circulația emisferică normală, extremele pot veni atât dinspre pol, dar și dinspre tropice. Această observație trebuie menționată în condițiile în care circulația de blocaj cu extremă rece domină de aproximativ 3 luni.

Debutul rece al lunii Iunie ține mai degrabă de tiparul care a dominat și până acum. Instabilitatea atmosferică este ceva normal pentru această luna și în condițiile în care regiunea continentului european nu a avut parte de valuri de căldură semnificative în această primăvară, este oarecum normal să vedem că o instabilitate atmosferică extrem de prelungită aduce și frig.

Totuși, natura înseamnă echilibru, așa că ar trebui să ne gândim că va există și latura cealaltă a monedei, probabil chiar în aceeași vară care a debutat cu temperaturi foarte reci”, mai afirmă climatologii

Încălzirea globală, un fenomen încă prezent

Vremea mai rece de acum este rezultatul regiuni polare puternic perturbate, transmit climatologii.

”Această perioada rece este rezultatul a aproape 3 ani în care regiunea polară a fost una intensă. Este rezultatul unei ierni precum 2019/2020, care a surprins prin caracterul primavaratic.

Astfel, acest tipar nu schimbă ceea ce știm deja: încălzirea globală este una de amploare, iar frigul de acum se datorează regiuni polare puternic perturbate.

Dacă nu am fi siguri de așa ceva, nu am putea explică situația apărută în Nordul Siberiei, în care pe malul Oceanului Arctic, în zone extrem de reci, avem acum temperaturi de 20 de grade lângă un Ocean Arctic înghețat, în timp ce în marile orașe ale României, temperatura nu trece de 14-15 grade Celsius.

Nici Scandinavia nu stă mai bine, temperatura din Laponia având valori de aproape 25 de grade.

Singură care nu pare speriată de debutul rece de vara, este regiunea tropicală, unde temperaturile se apropie de 50 de grade Celsius, parcă un semn pentru vara ce urmează”, conchid climatologii.