Clădiri uriașe din Iași sunt în plină etapă de transformări spectaculoase! Acestea fac parte dintr-o listă selectă din România și reprezintă puncte de atracție atât pentru mii și mii de credincioși, cât și pentru turiști. De asemenea, ele sunt în atenția specialiștilor și a istoricilor de renume. Pentru toate aceste edificii-monument s-au pus în joc aproximativ 10 milioane de euro
Ușor-ușor, Iașul se transformă într-o manieră spectaculoasă! În acest context, de doi ani, mai multe clădiri uriașe sunt în plin proces de reabilitare și restaurare.
Toate sunt incluse într-o listă selectă din România și reprezintă puncte de atracție atât pentru mii și mii de credincioși, cât și pentru turiști. De asemenea, ele sunt în atenția specialiștilor și a istoricilor de renume. Investițiile în toate acestea sunt estimate la aproximativ 10 milioane euro.
„Biserica lui Cujbă”, monumentul ecleziastic atestat inițial într-un document din 7 octombrie 1503
După ce, decenii de-a rândul, una dintre cele mai vechi construcții istorice din România, aflată lângă orașul Iași, a fost lăsată să ajungă o ruină, aceasta urmează a fi restaurată. Este vorba despre „Biserica lui Cujbă”, din satul Poiana cu Cetate, comuna Grajduri.
Despre așezarea pe care a fost construit monumentul ecleziastic se face referire, pentru prima dată, într-un document de la Ștefan cel Mare, din 7 octombrie 1503. Specialiștii și istoricii trag un semnal de alarmă și arată că este nevoie de o intervenție în regim de urgență pentru a se salva de la distrugere valorosul edificiu de cult.
Primăria promite că va interveni: până atunci,”Biserica lui Cujbă” este lăsată la voia întâmplării
În acest context, Primăria Grajduri, în patrimoniul căreia se află „Biserica lui Cujbă”, promite că se va interveni pentru protejarea monumentului și demararea unui proiect de reabilitare și restaurare.
„Am subvenționat noi, la solicitarea parohului, un studiu de fezabilitate! Urmează a se căuta finanțare pe fonduri europene. Așa, vom continua noi proiectul. Avem solicitarea pentru a prinde proiectul în bugetul de anul acesta, vorbim despre o co-finanțare, pentru avize sau altele. Este în Lista Monumentelor Istorice, se află în patrimoniul nostru, iar noi l-am dat în administrarea parohiei pentru a se ocupa de conservare și, apoi, reabilitarea edificiului. În ceea ce privește praznicele care au loc acolo, este o casă parohială aproape de cimitir în care se desfășoară aceste activități. Este o îngrădire a zonei. Ne gândim să îngrădim și monumentul «Biserica lui Cujbă», din satul Poiana cu Cetate, pentru a-l proteja”, Constantin Zamfirache, primarul comunei Grajduri.
Documentele arată că, încă din secolul al XV-lea, este cunoscută zona denumită Poiana cu Cetate. În secolul al XVII-lea, în zonă exista o curte boierească în jurul căreia s-a format un sat.
Biserica „Sfântul Spiridon”, în plin proces de reabilitare
Mai departe, și valorosul Ansamblu al Bisericii „Sfântul Spiridon” cu Turn Clopotniță și cu Ceas este în plin proces de reabilitare și restaurare. Totul, printr-o asociere între Primăria Iași și Parohia „Sf. Spiridon”. Aici, până la mijlocul acestui an, au avut loc și ample cercetări și supravegheri arheologice. Lucrările ar trebui finalizate în 2022, după decenii în care a stat pe schele întregul Ansamblu de la „Sf. Spiridon”. Aici, din toamna lui 2020, au fost reluate lucrările de reabilitare și restaurare după obținerea unei noi finanțări, de 250.000 de lei.
Preotul vicar Marian Timofte, de la Biserica „Sfântul Spiridon”, anunța că, pentru finalizarea reabilitării, ar mai fi nevoie de încă aproximativ 1 milion de lei.
„Vestea bună e că s-au reluat lucrările la Biserica «Sfântul Spiridon» cu Turn Clopotniță și cu Ceas. Asta, după ce am obținut o nouă finanțare, de 250.000 de lei, de la Primăria Iași și de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Ar mai fi nevoie de încă aproximativ 1 milion de lei”, preciza recent preotul vicar Marian Timofte.
Biserica „Sfântul Spiridon”, construită între anii 1747 și 1752
Pe baza datelor oficiale, Biserica „Sfântul Spiridon” are codul pe lista monumentelor de patrimoniu național IS-II-m-B-03914.01. Edificiul de cult a fost construit între anii 1747 și 1752 și prezintă o compoziție asemănătoare bisericii de la Mănăstirea Frumoasa.
„Se resimt aici influențe din stilul neogotic, dar și influențe rusești. Biserica a servit ca paraclis pentru bolnavii de la Spitalul «Sfântul Spiridon», primul spital din Moldova, ridicat la jumătatea secolului al XVIII-lea. A fost construită cu sprijinul boierului cărturar Ștefan Bosie, căruia i s-au alăturat hatmanul Vasile Ruset și negustorul Anastasie Lipscanul din Corfu. Turnul clopotniței a fost construit în 1786, în forma culionului de papură pe care-l purta Sfântul Spiridon. Ctitorii au înființat și spitalul de pe lângă biserică, primul din Iași, în anul 1757, sub domnia lui Constantin Racoviță Voievod, cel care a emis hrisovul în acest scop”, se descrie în documentele istorice.
Direcția pentru Cultură are în vizor restaurarea unui monument istoric celebru din centrul orașului Iași
Pe de altă parte, lunile acestea, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași are în analiză dosarul ce vizează reabilitarea și restaurarea unui monument istoric celebru din centrul orașului Iași – Biserica „Nașterea Maicii Domnului” Talpalari.
„Vrem să reabilităm lăcașul de cult. Pentru a avea detalii, așteptăm părerile specialiștilor. După expertiza tehnică, urmează să fie făcut proiectul de către arhitectul Smaranda Gâlea. Totul va dura câteva luni. Noi sperăm să dureze cât mai puțin. Apoi, vom ști cu exactitate care sunt lucrările de care are nevoie biserica”, arăta pr. Constantin Sturzu, parohul de la „Nașterea Maicii Domnului” Talpalari.
Din pomelnice și din alte documente vechi rezultă că primul ctitor al bisericii a fost marele vistiernic Iordache Cantacuzino. Cumnat cu voievodul Vasile Lupu și sfetnic apropiat al ctitorului Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, Iordache vistiernicul înălța pe la 1640 ctitoria sa cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, la marginea de nord a orașului. În 1884, când biserica era cu totul în ruină, s-au făcut reparații capitale din venituri proprii. S-a reparat întreaga zidărie, s-au pictat pereții și bolțile în ulei, s-a poleit catapeteasma, s-au refăcut cafasul, ușile și ferestrele. Tot atunci s-a construit din nou clopotnița și s-au adăugat două pavilioane lipite de fața sudică.
Restaurarea Ansamblului Mănăstirii Bârnova
Chiar dacă nu este un ritm alert al lucrărilor, acestea se derulează și la o construcție uriașă, de unde se poate observa orașul Iași în toată splendoarea sa! În acest moment, intervențiile au avut loc doar la exterior. Urmează a se realiza lucrări și la interior, dar și săpături arheologice, care ar putea duce la descoperirea unei serii de tuneluri impresionante. În joc este vorba despre suma de 5 milioane de euro.
Este vorba despre proiectul intitulat „Restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Mănăstirii Bârnova”, în cadrul Priorității de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, axa prioritară 5, POR 2014-2020. În acest areal e foarte probabil să apară și oseminte ale unor figuri de rang nobiliar din Moldova secolelor XV-XVII. Mănăstirea Bârnova a fost construită între anii 1626 și 1666 de voievozii moldoveni Miron Bamovschi și Eustratie Dabija, pe locul unei vechi biserici de lemn, care data din 1603 și care avea hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Reabilitarea Ansamblului Mitropolitan al Mănăstirii Frumoasa, cu fonduri de la Agenția pentru Dezvoltare Regională
În 2017 au început lucrările de reabilitare și restaurare la Ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa, din Iași. Acum, întreg procesul se apropie de finalizare. Aici, în 2018, au fost descoperite o serie de pivnițe extrem de interesante, chiar lângă unul dintre zidurile fabulosului monument. Este foarte probabil ca acestea să aibă câteva secole vechime. Pe de altă parte, trebuie spus că o mare parte din actualele vestigii de la Frumoasa datează din secolul al XIX-lea, dar sunt și construcții mai vechi, care merg până în secolul al XV-lea.
Proiectul are o valoare de 5 milioane de euro. Acest edificiu este o construcție cu o arhitectură neoclasică, având intrarea principală în curtea mănăstirii. A fost o construcție gândită tocmai ca un palat din timpul Renașterii italiene, având în mijloc o scară interioară. Inițial, fațada opusă intrării în palat ducea spre o grădină și un lac amenajat special în jurul Mănăstirii Frumoasa, pe unde se intra cu barca.