Citoliza hepatică, cunoscută și sub numele de sindrom de hepatocitoliza (SDR) sau sindrom de citoliză hepatică, este un proces patologic care implică distrugerea celulelor hepatice. Acest fenomen poate fi declanșat de o varietate de factori, precum boli hepatice, infecții, intoxicații sau reacții autoimune.
Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corp. Rolul lui este acela de a apăra întregul organism, fiind implicat în detoxifiere și metabolism. Excesul duce la afectarea directă, care se manifestă prin apariția diferitelor boli.
Ce este citoliza hepatică și care sunt cauzele apariției?
Citoliza hepatică înseamnă distrugerea celulelor hepatice, numite hepatocite. Când aceste celule sunt afectate, ele eliberează în sânge anumite enzime specifice, cum ar fi ALT (alanin aminotransferaza) și AST (aspartat aminotransferaza), care pot fi măsurate prin analize de sânge. O valoare crescută a acestor enzime indică faptul că ficatul suferă.
Există mai mulți factori care pot duce la distrugerea acestor celule. În primul rând, infecțiile virale. Hepatitele virale, precum hepatita A, hepatita B, hepatita C, pot provoca inflamația ficatului și distrugerea celulelor hepatice. Apoi, consumul excesiv de alcool afectează direct ficatul, ducând la inflamație și degenerare hepatică. Contează foarte mult inclusiv alimentația. Grăsimile saturate și trans pot contribui la acumularea de grăsime în ficat și la inflamația hepatică. Chiar și consumul excesiv de zahăr poate contribui la creșterea în greutate și la dezvoltarea bolii ficatului gras non-alcoolic.
Medicamentele pot fi toxice pentru ficat. Unele dintre ele, cum ar fi paracetamolul în doze mari, antibioticele sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, pot provoca leziuni hepatice. Când sunt utilizate pe termen lung pentru tratamentul unor afecțiuni cronice, medicamentele pot fi hepatotoxice și pot afecta grav hepatocitele .Ficatul gras poate fi, de asemenea, o cauză relevantă a apariției citolizei hepatice. Acumularea de grăsime în ficat, cauzată de o dietă nesănătoasă sau diabet este foarte dăunătoare. Inclusiv consumul de substanțe toxice sau droguri poate duce la distrugerea celulelor hepatice.
Simptome, diagnostic și tratament
În multe dintre cazuri, citoliza hepatică nu are simptome evidente, mai ales în stadiile incipiente. Totuși, atunci când celulele hepatice sunt distruse semnificativ, pot apărea mai multe semne ale bolii. Printre simptome se află: oboseală și slăbiciune generală, dureri sau disconfort în partea dreaptă a abdomenului, greață și lipsa poftei de mâncare, icter, urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare și mâncărimi ale pielii.
În ceea ce privește diagnosticul, examenul clinic și istoricul medical sunt foarte importante. Acesta implică evaluarea enzimelor hepatice din sânge și poate implica investigații suplimentare, cum ar fi ecografia abdominală sau biopsia hepatică. Medicul va discuta cu pacientul pentru a obține o înțelegere a simptomelor, a istoricului medical și a posibililor factori de risc. Informațiile legate de consumul de alcool, expunerea la substanțe hepatotoxice și istoricul familial pot fi relevante. Tratamentul depinde de cauza subiacentă a citolizei hepatice. De exemplu, în cazul hepatitelor virale, tratamentul poate include terapia antivirală, în timp ce în cazul cirozei alcoolice, renunțarea la consumul de alcool este esențială.
Tratamentul depinde de cauza principală a citolizei. Dacă ficatul nu este afectat sever și cauza poate fi eliminată, acesta are o capacitatea extraordinară de regenerare. Dacă citoliza hepatică este cauzată de o afecțiune specifică, cum ar fi hepatita virală sau boala ficatului gras, tratamentul acelei afecțiuni de bază este esențial. Acest lucru poate implica utilizarea de medicamente antivirale în cazul hepatitelor virale sau modificarea stilului de viață pentru a controla boala ficatului gras.
Citoliza hepatică este un proces care implică suferința ficatului, fiind adesea un semnal de alarmă pentru problemele mai grave.