Unul dintre cei mai mari procesomani din Penitenciarul Iași este, în același timp, un interlop de temut. Condamnat la 15 ani de închisoare, celebrul interlop Puiu Mironescu găsește adesea motive de nemulțumire după gratii. Există peste 100 de dosare pe rolul instanțelor de judecată din România, în care Puiu Mironescu este parte
Interlopul Ioan Dumitru Mironescu, zis „Puiu”, pare să fi făcut o pasiune pentru procese în perioada petrecută în pușcărie. Astfel, potrivit datelor deținute, există peste 100 de dosare pe rolul instanțelor de judecată din România, în care Puiu Mironescu este parte.
Cele mai multe dintre aceste procese se află pe rolul Judecătoriei Iași, iar, în majoritatea, interlopul Puiu Mironescu contestă decizii ale penitenciarului. De altfel, de-a lungul ultimelor decenii, persoanele private de libertate au folosit acest drept doar pentru a face „excursii”, de la penitenciar, la sediul instanțelor ori pur și simplu pentru a se distra pe seama sistemului judiciar.
Pe de altă parte, la fiecare cerere depusă la instanță care este respinsă de judecători, contestatorul este obligat la plata unor cheltuieli judiciare cuprinse între 100 și 200 de lei.
Proces deschis de Puiu Mironescu din cauza telefoanelor
Așadar, numele lui Ioan Dumitru Mironescu (46 de ani) este des întâlnit pe rolul Judecătoriei Iași. În ultimul dosar de acest gen, Puiu Mironescu a formulat o contestație împotriva hotărârii judecătorului delegat din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași. Primul termen al acestui proces a fost stabilit pentru data de 20 mai 2020.
Într-un alt dosar, judecătorii ieșeni au respins recent o altă solicitare formulată de individul care, acum, se află încarcerat în Penitenciarul Botoșani, potrivit autorităților.
„Instanța respinge, ca nefondată, contestația formulată de către petentul condamnat Mironescu Ioan Dumitru împotriva încheierii de pe 28 februarie 2020, pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Iași. Obligă petentul condamnat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. Definitivă”, au precizat magistrații din cadrul Judecătoriei Iași.
Astfel, Mironescu, care s-a aflat în tranzit în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași s-a sesizat cu privire la nerespectarea prevederilor legale referitoare la confidențialitatea convorbirilor telefonice și insuficiența numărului de telefoane publice.
„Solicit ca judecătorul de supraveghere să dispună obligarea administrației Penitenciarului Iași să ia măsurile legale în vederea acordării și respectării confidențialității convorbirilor telefonice și sporirea numărului aparatelor telefonice montate în interiorul penitenciarului. În Penitenciarul Iași există un hol lung prevăzut cu trei telefoane pe fiecare secție, iar fiecare secție are 100 de deținuți. Fiecare deținut are dreptul să vorbească o oră, ceea ce înseamnă 100 de ore. Deținuții au acces cam 8 ore zilnic la telefon, ceea ce înseamnă, la trei telefoane, 24 de ore. Când vorbești, ceilalți deținuți fluieră, urlă, nu ai confidențialitate, nu se înțelege. Ar trebui telefoane la cameră sau la curtea de plimbare”, a reclamat Mironescu.
Celebrul interlop Puiu Mironescu vrea „activități educative”
Într-o altă contestație, formulată pe data de 6 martie 2020, Puiu Mironescu a contestat o decizie respinsă de judecătorul delegat din cadrul Penitenciarului Iași. Magistrații au respins și acea contestație la mijlocul lunii trecute, decizia fiind definitivă. În acest caz, Mironescu a fost obligat să achite 100 de lei, drept cheltuieli judiciare.
Mironescu formulase o plângere adresată judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care a reclamat încălcarea dispozițiilor legale privind participarea la activități educative, de asistență psihologică și asistență socială.
„Pe data de 19 decembrie 2019 am fost transferat de la Penitenciarul Botoșani, la cel din Iași, în vederea prezentării la instanțele arondate municipiului Iași. Am formulat o cerere prin care am solicitat să particip la toate activitățile ce se desfășoară în cadrul secției, însă de pe data de 19 decembrie 2019, nu am desfășurat nicio activitate educativă. Din moment ce nu am recomandări pentru activități în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, înseamnă că nu a fost identificată necesitatea desfășurării activităților, deci scopul pedepsei privative de libertate a fost atins, sens în care poate formula cerere de liberare condiționată”, a susținut Puiu Mironescu în contestația adresată instanței.
Acesta a mai cerut să se constate încălcarea dreptului la activități educative în cadrul Penitenciarului Iași și obligarea instituției să îl includă în programele educative desfășurate.
Interlopul, deranjat de fumatul pasiv
Pe data de 5 martie 2020, Puiu Mironescu a formulat o altă contestație împotriva hotărârii judecătorului delegat. și aceasta a fost respinsă de Judecătoria Iași, iar Mironescu a fost obligat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Acesta formulase o plângere adresată judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care a reclamat încălcarea condițiilor de cazare raportat la „Legea fumatului”, o decizie a directorului general al ANP și o decizie a directorului Penitenciarului Iași privind stabilirea locurilor pentru fumat și interzicerea fumatului în camerele de nefumători.
„Anterior, am formulat mai multe plângeri în care reclamam cazarea persoanelor fumătoare la comun cu persoanele nefumătoare, pentru a limita expunerea la factori nocivi, consecință a fumatului pasiv, dar și a dreptului la odihnă. Administrația Penitenciarului Iași încalcă periodic dispozițiile și cazează persoane fumătoare în camerele în care sunt cazat și eu”, a afirmat Puiu Mironescu.
Pe de altă parte, judecătorii au constat că administrația Penitenciarului Iași a depus diligențe și a efectuat demersuri concrete pentru a asigura separarea petentului de deținuții fumători și a limita astfel expunerea acestuia unor factori nocivi, consecință a fumatului pasiv.
Puiu Mironescu voia la muncă
În urmă cu câțiva ani, interlopul nemțean Ioan Dumitru Mironescu a cerut Curții de Apel Iași să-i fie respectat dreptul la muncă. El a chemat la bară Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și Penitenciarul Iași, după ce susține că a formulat, din aprilie 2013, nu mai puțin de 40 de cereri în care ar fi solicitat comisiei de selecționare și repartizare la muncă din închisoarea ieșeană să-i aprobe participarea la „activitățile lucrative”.
El a afirmat că a reclamat inițial aceste aspecte judecătorului de supraveghere din penitenciar, dar plângerea i-a fost respinsă, cu toate că ar fi îndeplinit toate condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept. Magistrații au anulat cererea de chemare în judecată a acestuia.
Scopul de a munci după gratii constă în obținerea unor beneficii, precum scăderea unor zile din pedeapsă. Potrivit legii, în cazul în care un deținut prestează muncă remunerată, se consideră cinci zile executate pentru patru zile de muncă.
Interlopul, condamnat definitiv
Anchetatorii au afirmat că Puiu Mironescu, membru marcant al lumii interlope din zona Moldovei, ar fi plătit în ianuarie 2013 două persoane pentru a pune o bombă artizanală sub mașina fraților Mararu, alți interlopi, cu care intrase în conflict.
Mai exact, în februarie 2016, Mironescu a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, pentru acte de terorism, în dosarul în care a fost acuzat că a pus la cale tentativa de asasinare a lui Bogdan Mararu, prin plasarea unui dispozitiv exploziv sub mașina acestuia, parcată în apropierea locuinței din Piatra Neamț.