Cine a inventat branula și cine a fost inventatorul seringii? Istoria fascinantă a evoluției medicinei

Cine a inventat branula? Cât de folosită este și care este tehnologia din spatele acestui dispozitiv?

Branula, cunoscută și sub denumirea de cateter venos periferic, reprezintă un instrument medical esențial în practica medicală modernă, utilizat pentru administrarea medicamentelor sau recoltarea de sânge și nu numai. Dar cine a fost inventatorul branulei și cât de răspândit este acest dispozitiv medical în lume?

Cine a inventat branula?

Deși acest dispozitiv a devenit indispensabil în domeniul medical, puțini cunosc că el a fost inventat de un medic american numit Intravenous Catheter. Acest dispozitiv joacă un rol crucial în stabilirea căilor de acces venos periferic, permițând intervenții rapide și eficiente într-o varietate de proceduri medicale, cum ar fi administrarea de seruri, medicamente, produse sanguine sau recoltarea de probe pentru analize de laborator.

RomaniaTV

Guvernul ia banii românilor de pe card încă o săptămână. Sumele, cel puţin 5.000 de lei, ajung direct în Trezorerie

Observatornews.ro

Taxa pe tranzacții bancare și de solidaritate, desființată de analiști: Risc de discurs anti-plăți prin bănci

Importanța branulei în medicină este incontestabilă, fiind utilizată într-o multitudine de scenarii, de la administrarea de medicamente în situații de urgență, până la recoltarea de sânge sau administrarea de tratamente complexe, precum chimioterapia. Este interesant de menționat că ideea de bază a unui astfel de dispozitiv poate fi găsită în comportamentele observate la animale. De exemplu, în Egiptul Antic, ibisul, o pasăre venerată asociată cu zeul Thot, era cunoscut pentru obiceiul său de a-și folosi ciocul pentru a-și curăța intestinul, un comportament care a inspirat oamenii să dezvolte instrumente rudimentare pentru spălături intestinale, realizate din tulpini de trestie sau de soc.

15:00, 25 May 2025

FOTO Regina Maria I din Anglia. O domnie marcată de foc, sânge și credință

Evoluția medicinei

Primele forme de seringi au fost utilizate de civilizațiile greacă și romană, fiind realizate din metal și având o formă cilindrică. Aceste dispozitive erau destinate uzului rectal sau vaginal și au fost documentate în diverse scrieri din secolul al XIV-lea, în legătură cu tratamentele aplicate pentru fistule. Progresul științific în această direcție a fost susținut de descoperirile lui William Harvey, un fizician britanic care, în 1628, a dezvoltat teoria circulației sistemice a sângelui, sugerând că medicamentele pot fi distribuite eficient în organism prin intermediul sistemului circulator. Această teorie a pus bazele pentru invenția injecției intravenoase de către Christopher Wren în 1656, care a introdus conceptul de administrare a substanțelor direct în fluxul sanguin.

Pe parcursul secolelor următoare, seringa a suferit numeroase îmbunătățiri. În 1841, Charles-Gabriel Pravaz a inventat seringa din sticlă cu piston și ac, oferind un control mai precis asupra dozelor administrate. Această invenție a fost popularizată de chirurgul Louis Jules Felix Béhier, iar seringa Pravaz a devenit un instrument standard în medicină. În anii următori, seringa a continuat să evolueze, odată cu invenția acului gol pe interior de către Francis Rynd în 1844 și cu îmbunătățirile aduse de Alexander Wood în 1853, care au permis penetrarea pielii fără incizii prealabile.

Producerea seringilor de unică folosință a marcat o adevărată revoluție în domeniul medical. În 1954, compania Becton Dickinson a lansat prima seringă de unică folosință, Hypak, care a redus semnificativ riscul transmiterii de boli. În anii care au urmat, diverse companii au introdus pe piață noi modele, culminând cu invenția seringii din plastic de unică folosință de către farmacistul Colin Albert Murdoch în 1956.

Cine a inventat branula? Branula, cunoscută sub denumirea de „Braunule”, este legată de numele inventatorului Bernd Braun, un chimist german renumit, a cărui contribuție la medicina modernă a fost fundamentală în dezvoltarea acestui instrument esențial.