Sfânta Nina s-a născut în secolul al III-lea în regiunea Capadocia, Turcia de astăzi, unde exista o populație majoritar georgiană. După unele surse, aceasta a fost verişoara Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Părinții ei, amândoi creștini devotați, au lăsat-o pe Sfânta Nina la vârsta de doar 12 ani la mănăstire, în grija stareței Niofora. Tatăl ei a devenit pustnic, iar mama ei și-a dedicat viața îngrijirii celor săraci.
Cine a fost Sfânta Nina?
Născută în jurul anului 290, în Capadocia, Sfânta Nina era strâns legată de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, fiindu-i, potrivit unor izvoare vechi, verișoară. La vârsta de 12 ani, tatăl ei a devenit pustnic, iar mama s-a dedicat îngrijirii săracilor și celor în suferință. Astfel, tânăra Nina a ajuns sub grija stareței Niofora. Sfânta s-a dedicat studiului Sfintei Scripturi și textelor liturgice și, la un moment dat, a descoperit povestea cămășii fără cusătură a Mântuitorului, menționată în Evanghelia după Ioan (19, 23-24). Cu dorința de a se închina acestui veșmânt sfânt, Sfânta Nina s-a rugat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pentru îndrumare.
Într-un vis, Preasfânta Născătoare i-a răspuns rugăciunilor, dăruindu-i o cruce și îndemnând-o să meargă în Georgia pentru a predica Evanghelia și pentru a găsi cămașa fără cusătură. Trezindu-se, Sfânta Nina a descoperit că ținea în mână acea cruce, care astăzi se află la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Tiflida, Georgia, protejată de un înveliș de argint. Cu această cruce primită din mâinile Maicii Domnului, Sfânta Nina a pornit în misiunea ei, ajungând în Mtskheta în anul 315, unde tradiția locului afirma că se găsea „Cămașa lui Hristos”.
Minunile Sfintei Nina
De-a lungul vieții sale misionare, Sfânta Nina a săvârșit numeroase minuni care au dus la convertirea multor oameni la creștinism. A reușit să-l convertească pe conducătorul sinagogii Abiatar și a eliberat-o pe soția împăratului Miran de demonizare, reușind chiar să-i redea vederea împăratului. Minunile săvârșite de Sfânta Nina au avut un impact profund, conducând la convertirea împăratului Mirian, care a renunțat la idolatrie și l-a chemat pe Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei, pentru a creștina Iviria.
Conștientă de apropierea sfârșitului său, Sfânta Nina i-a trimis împăratului Mirian o scrisoare de rămas bun, cerându-i să-l cheme pe episcopul Ioan pentru a o pregăti pentru călătoria spre veșnicie. Sfânta Nina a trecut la cele veșnice pe 14 ianuarie 338, fiind înmormântată la Mănăstirea Bodbe din Kakheti. Mormântul ei a devenit un important loc de pelerinaj, iar crucea sa din crengi de viță-de-vie, legată cu părul ei, a devenit simbolul creștinismului georgian.
Creștinarea Georgiei a început devreme, în jurul anului 40, prin misiunea Sfântului Apostol Andrei. Cu toate acestea, lumina credinței a devenit cu adevărat vizibilă abia în secolul al IV-lea datorită propovăduirii Sfintei Nina, „cea întocmai cu Apostolii”. Dedicându-și viața convertirii poporului georgian, ea a fost comparată cu Sfinții Apostoli, care au luptat pentru a răspândi Evanghelia în lume. Astfel, moștenirea Sfintei Nina rămâne un exemplu de sacrificiu și devoțiune pentru credință, având un impact de durată asupra istoriei și culturii georgiene.
Sfânta Nina este una dintre cele mai importante sfinte din Georgia, fiind preaslăvită atât pentru minunile sale, cât și pentru viața ei trăită în concordanță cu legile lui Hristos.