Boala care nu iartă a devenit cea uitată, dar victimele cad răpuse în ciuda indiferenței sistemului sanitar românesc. Cancerul ucide, iar pandemia COVID-19 a afectat enorm viața pacienților oncologici. Dovada stă în cifrele raportate care arată că s-a triplat numărul deceselor în anul 2020 cauzate de această afecțiune
Problemele din sistemul medical și cele privind gestionarea situației generate de pandemia COVID-19 au avut efecte grave în rândul bolnavilor de cancer. S-a triplat numărul de decese și diagnosticarea pacienților oncologici a scăzut cu aproximativ 30 la sută în anul 2020, comparativ cu anul anterior. În Europa, România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește finanțarea sistemului medical, în schimb este fruntașă ca număr de decese în rândul bolnavilor. Situația este dramatică, dar lipsită de măsuri care să o schimbe în bine, așa cum stau exemple țări unde unele forme de cancer au fost eradicate.
Schimbările în bine apar greu, cu eforturi uriașe și lupte purtate ani la rând cu autoritățile responsabile. Probleme sunt pe toate planurile: de la diagnosticare, accesul la tratamente și până la monitorizare. Pacienții care ar trebui să reprezinte o urgență în fiecare secundă au devenit ignorați pentru prea mult timp în spitale. Efectele se vor vedea mai ales la finalul anului 2021, când pacienții nediagnosticați la timp o să-și facă simțită prezența în statistici sumbre.
Cezar Irimia: „Pacienții oncologici care reprezintă o urgență în fiecare secundă și minut au fost uitați”
Toată lumea a înțeles cât de necesară este gestionarea eficientă și imediată a pandemiei COVID-19. Modul de gestionare a sistemului medical în această perioadă a lăsat la o parte multe afecțiuni grave care nu trebuiau ignorate. Pacienții oncologici au simțit cum șansele de a obține consultații medicale și tratament devin egale cu zero. La final de an, cifrele au arătat o situație dramatică, numărul bolnavilor de cancer care au decedat s-a triplat.
„2020 a fost anul copleșit de pandemia COVID-19, care ne-a afectat și pe noi, cei cu boli cronice și oncologice. Am fost victime colaterale. Accesul la investiții și servicii medicale a scăzut, numărul deceselor s-a triplat, iar diagnosticarea pacienților cu cancer a scăzut cu 30-40 la sută. Aceste lucruri se vor reflecta la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022, când sistemul va fi copleșit de multitudinea de cazuri oncologice nou-depistate și va atârna greutatea destul de greu în balanța financiară, și așa precară, a sistemului medical.
Faptul că pacienții au refuzat să se prezinte la spital din frica infectării cu coronavirus este o legendă inventată. Pacientul oncologic este conștient de faptul că întreruperea tratamentului este fatală, dar pe perioada pandemiei le-a fost impus să stea departe de spitale. După cum știm, cazurile de coronavirus au fost tratate și considerate urgențe, iar pacienții oncologici care reprezintă o urgență în fiecare secundă și minut au fost uitați”, spune Cezar Irimia, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer din România.
Locul I ca număr de decese în rândul pacienților oncologici din Europa. Cel de-al Doilea Război Mondial, comparat cu anul 2020
În România, 142 de pacienți oncologici decedau zilnic în anul 2019, acestă medie s-a triplat în anul 2020, dar nimeni nu recunoaște ceea ce este evident. În lipsa finanțării pentru a primii servicii medicale în sistemul public, pacienții oncologici care nu își permit să achite cheltuielile în privat mor în așteptarea fondurilor necesare.
„Noi am comparat situația noastră din perioada stării de urgență cu un studiu realizat în Anglia, unde s-a constatat că au cu 18.000 mai multe decese în rândul pacienților oncologici în acea perioadă comparativ cu anul 2019, pe când în România au fost cu 6.000 de decese în plus. În luna noiembrie 2020 au murit cu 10.000 mai mulți pacienți non-COVID-19, față de aceeași lună din 2019. Nici în cel de-Al Doilea Război Mondial nu a fost o asemenea rată a deceselor. Toate aceste lucruri arată cât de greșită a fost strategia autorităților privind gestionarea bolnavilor cronici și oncologici pe perioada pandemiei.
Durerea noastră și mai mare este că încă mai există liste de așteptare în ceea ce privește tratamentul necesar pentru afecțiuni oncologice, precum radioterapie și chimioterapie. Din cauza lipsei fondurilor pentru ca pacienții să fie investigați, să afle forma de cancer, tratamentul specific, monitorizarea și așteaptă până apar fondurile și până mor, de fapt. Este clar că programul de cancer este subfinanțat și că din această cauză numărul deceselor crește. Suntem țara din Europa cu cea mai mică finanțare a sistemului de sănătate și cu cele mai multe decese, deși este jenant, acesta este adevărul”, adaugă președintele Asociației Bolnavilor de Cancer din România.
Cancerul de col uterin eradicat în Australia, dar pe primul loc ca număr de bolnavi în România
Odată cu luna februarie 2021, programul pentru pacienții oncologici prin prezența lor la medic începe să își revină. Lipsa tratamentelor de întreținere, apariția cu întrerupere a celor uzuale a ridicat probleme majore. Reamintim că timp de o lună, până pe data de 12 februarie 2021, Vesanoid, medicament pentru tratamentul leucemiei cronice, nu a mai fost disponibil, iar viețile a peste 2.000 de pacienți au fost puse în pericol. Nimeni nu știe câți au murit din cauza acestei întreruperi. Educația sanitară în școli, campaniile de informare, programele de screening pot schimba situația privind afecțiunile oncologice. O campanie începută în 2008 de România și Australia arată diferențele uriașe în ceea ce privește gestionarea unei campanii privind cancerul. În timp ce în Australia s-a eradicat cancerul de col uterin cu ajutorul vaccinului anti HPV, România se află pe primul loc ca număr de cazuri de cancer de col uterin.
„Situația a început să se îmbunătățească datorită solidarității medicilor cu pacienții, dar nu în toate spitalele s-a întâmplat acest lucru sau nu în toate secțiile de oncologie, pentru că multe spitale au fost declarate COVID-19, o mare greșeală, pentru că în țările civilizate fiecare spital și-a tratat pacienții lui infectați cu COVID-19, nu a fost această delimitare care a făcut accesul pacienților în spitale dificil sau chiar inexistent”, a mai explicat Cezar Irimia, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer din România.
Programele de screening bazate pe un Registrul Național de Cancer lipsesc de ani de zile
Nevoile bolnavilor de cancer din România sunt ignorate. De ani de zile așteaptă un program de screening bine pus la punct, bazat pe un Registru Național de Cancer care să monitorizeze eficiența și să îmbunătățească programul. Programul de screening pentru cancerul de col uterin și cel mamar este subfinanțat și fără un registru care să arate pașii de urmat.
„Faptul că suntem vaccinați ne bucură, dar ar fi trebuit ca sistemul de sănătate să fie îmbunătățit cumva și finanțat corect. Se mizează pe fonduri Europene pentru a obține un sistem medical mai bine finanțat, dar prevăd și aici un lucru negativ din experiența anterioară. Peste un milion de euro au fost obținuți de Institutul Național de Sănătate Publică în urmă cu câțiva ani pentru a pune la punct un Registru Național de Cancer din fonduri norvegiene și nu s-a întâmplat nimic nici până astăzi cu acea sumă și nu știu dacă finanțatorii au întrebat dacă acea sumă de bani a fost utilizată în scopul precizat. Noi sperăm să intrăm într-o minimă normalitate, nu cerem imposibilul pentru pacienții oncologici”, încheie Cezar Irimia.