China și Organizaţia Mondială a Sănătăţi au acţionat prea lent în oprirea COVID-19, susţine o anchetă independentă

China și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ar fi putut acționa mai repede și cu mai multă forță pentru a limita declanșarea focarului Covid-19, a declarat luni un grup de evaluare independent.

În cel de-al doilea raport intermediar, Grupul Independent pentru Pregătirea și Răspunsul la Pandemie din Elveția a stabilit că Beijingul ar fi putut fi mai viguroasă în aplicarea măsurilor de sănătate publică atunci când cazurile au fost detectate pentru prima dată în orașul Wuhan, în provincia Hubei.

RomaniaTV

Guvernul ia banii românilor de pe card încă o săptămână. Sumele, cel puţin 5.000 de lei, ajung direct în Trezorerie

Observatornews.ro

Taxa pe tranzacții bancare și de solidaritate, desființată de analiști: Risc de discurs anti-plăți prin bănci

China și OMS au reacţionat prea lent în împiedicarea răspândirii pandemiei de COVID-19

Conform aceluiaşi raport se arată faptul că OMS și China au reacţionat prea lent în împiedicarea răspândirii pandemiei de COVID-19.

„Ceea ce este clar pentru grup este că măsurile de sănătate publică ar fi putut fi aplicate cu mai multă forță de către autoritățile locale și naționale de sănătate din China în ianuarie (2020)”, se spune în raport.

Grupul independent, co-prezidat de fostul prim-ministru din Noua Zeelandă, Helen Clark, și de fostul președinte liberian, Ellen Johnson Sirleaf, a criticat, de asemenea, OMS pentru întârzierile sale de a da alarma și a solicitat reforme la agenția ONU.

În ciuda faptului că a fost alertat de cazuri până la sfârșitul lunii decembrie, 2019 OMS nu și-a convocat comitetul de urgență până pe 22 ianuarie 2020 – și apoi a așteptat până la 30 ianuarie înainte de a declara o urgență internațională.

„Nu este clar de ce comitetul nu s-a întrunit până în a treia săptămână a lunii ianuarie și nici nu este clar de ce nu a putut să se pună de acord asupra declarației unei urgențe de sănătate publică de interes internațional atunci când a fost convocată pentru prima dată”, se spune în raport.

Donald Trump și Statele Unite ale Americii s-au restras din OMS în urma scandalului

Primele cazuri din Wuhan au avut loc în perioada 12 – 29 decembrie 2019, potrivit autorităților orașului. Cazurile nu au fost raportate către OMS până pe 31 decembrie. Până la momentul în care Wuhan a fost blocat pe 23 ianuarie 2020, virusul s-a răspândit deja în Japonia, Coreea de Sud, Thailanda și Statele Unite.

Mai multe țări, cel mai vocal SUA și Australia, au acuzat Beijingul că a minimizat severitatea focarului în primele etape și a împiedicat un răspuns eficient până când a fost prea târziu. Cel mai vocal dintre toţi liderii mondiali a fost Donald Trump care s-a retras din Organizaţia Mondială a Sănătății

OMS a întârziat să declare pandemia  ca fiind una globală

Raportul a subliniat, de asemenea, că OMS nu a declarat oficial o pandemie până la 11 martie 2020 după ce unii experți în sănătate și mijloace de informare în masă au început deja să adopte termenul. În acel moment, existau deja 118.000 de cazuri și peste 4.000 de decese în întreaga lume.

„Deși termenul de pandemie nu este nici folosit, nici definit în Regulamentul internațional de sănătate (2005), utilizarea acestuia servește pentru a concentra atenția asupra gravității unui eveniment de sănătate”, se spune în raport.

Acesta a concluzionat că OMS „a fost insuficient să facă treaba așteptată de la acesta”. OMS are o putere „foarte limitată” de a valida rapoartele de focare de boli pentru potențialul pandemiei sau de a implementa sprijin în zonele locale, a spus acesta.