Prima pagină » Titlurile zilei » Chilipir pentru toți bogătașii! Celebra Casă de Licitație Sotheby’s – Londra scoate la vânzare, la un preț incredibil, o proprietate extraordinară, amplasată la doar câțiva kilometri de orașul Iași – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Chilipir pentru toți bogătașii! Celebra Casă de Licitație Sotheby’s – Londra scoate la vânzare, la un preț incredibil, o proprietate extraordinară, amplasată la doar câțiva kilometri de orașul Iași – GALERIE FOTO EXCLUSIV

14 iun. 2021, 02:00,
Valentin Hutanu în Titlurile zilei

Chilipir pentru toți bogătașii! Astfel, renumita Casă de Licitație Sotheby’s – Londra scoate la licitație, pentru doar 700.000 euro, Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni, datat 1730 și amplasat în comuna Deleni, la 79 de kilometri față de orașul Iași. Construcția istorică este considerată mărturia uneia dintre cele mai vechi Curți boierești ale Moldovei. Ansamblul monumental cuprinde 36 de camere, 12 băi, un teren de 4.23 hectare. El este scos la licitație la categoria „Proprietăți extraordinare în locații istorice de renume” alături de Poarta Vieneză, Cluj-Napoca și o vilă semnată de arhitectul Alfred Hugo Cernea în inima orașului Sibiu

Celebru castel boieresc medieval, aflat la zeci de kilometri de orașul Iași, a ajuns în atenția Casei de Licitații Sotheby’s – Londra. Aceasta scoate la licitație, pentru doar 700.000 euro, Castelul Cantacuzino-Ghica Deleni, datat 1730 și amplasat în comuna Deleni, la 79 de kilometri față de orașul Iași. Totul cuprinde 36 de camere, 12 băi, un teren de 4.23 hectare. Interesant este că, acum aproximativ 5 ani, totul era evaluat la 2 milioane euro. Aici, prima construcție din actualul ansamblu arhitectural a fost biserica, ridicată în anul 1669, în apropierea unei curți boierești. După căsătoria Mariei Cantacuzino, în anul 1778, cu Constantin Ghica, moșia intra în posesia familiei Ghica-Deleni.

Lucrările de reamenajare efectuate de aceștia au dat ansamblului configurația actuală. Până în anul 1802, au fost executate lucrări de restaurare si extindere, a fost construit zidul de incintă din piatră. La început de secol XX, castelul a fost reamenajat după planurile arhitectului Nicolae Ghika-Budești. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, timp de 2 ani, aici au fost încărtiruite trupe sovietice. După naționalizare, clădirea a găzduit Căminul cultural din Deleni, devenind ulterior unitate medicală preventivă, destinație pe care o are și acum.

Ansamblul Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din anul 2004

Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din anul 2004 la numărul 1.366, având codul de clasificare IS-II-a-A-04146. El este format din 4 obiective. Conacul Cantacuzino-Deleanu – datând din 1730 și având codul IS-II-m-A-04146.01; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1669 și avand codul IS-II-m-A-04146.02; Spitalul – datând din secolul al XX-lea și având codul IS-II-m-A-04146.03; Zid de incintă – datând din secolul al XVIII-lea și având codul IS-II-m-A-04146.04.

„La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești”, se arată în documente.

Marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă, în anul 1669, Biserica cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului”

Pe de altă parte, lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o „cu toate podoabele”, după cum scrie și în pisania bisericii. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu.

„După moartea acestuia, stăpânul moșiei a devenit Gheorghe Iordache Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798). Fiica sa, Maria Cantacuzino (d. după 1819), s-a căsătorit la Deleni în 1778 cu marele logofăt Constantin Ghica (1758-1818), nepotul de fiică al fostului domnitor Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1775-1777), care era proprietarul moșiei Comănești (azi în județul Bacău). Costache Ghica s-a ocupat de restaurarea castelului, în timpul stăpânirii sale efectuându-se lucrări de extindere a conacului și de construire a zidului de incintă, azi prăbușit în parte. Lucrările au fost definitivate în anul 1802, inscripționat într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc”, se mai arată în documente.

Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice.

Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajiștea casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”.

Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la inceputul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`