Chichițele care au lăsat în libertate membrii clanului Corduneanu, în detaliu

Cum au scăpat de pușcărie peste 20 de membri și apropiați ai clanului Corduneanu! Acuzațiile grave aduse de procurorii ieșeni, spulberate de lacunele legislative! Judecătorii clujeni au dat publicității motivarea sentinței prin care 24 dintre cei 27 de inculpați au scăpat de acuzațiile aduse de procurorii ieșeni

Cum au scăpat de pușcărie peste 20 de membri și apropiați ai clanului Corduneanu! Acuzațiile grave aduse de procurorii ieșeni, spulberate de lacunele legislative! Judecătorii din cadrul Curții de Apel Cluj au dat publicității, în urmă cu câteva zile, motivarea sentinței prin care 24 dintre cei 27 de inculpați din dosarul grupării „Corduneanu” au scăpat de pușcărie.

Stirile PROTV

Autoritățile au trimis un elicopter în localitatea Țăndărei. Peste 200 de polițiști și jandarmi au descins în mai multe case

RomaniaTV

Se întâmplă în acest moment. LIVE

Update: Tribunalul Iași a admis propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi asupra inculpaților Acatrinei Ioan-Radu, Acatrinei Cornel și Acatrinei Ghiocel.

Amintim că, la finele lunii ianuarie 2020, magistrații clujeni au dispus achitarea sau încetarea procesului în cazul a 24 de inculpați din acest caz. Doar 3 dintre cei acuzați de procurori, printre care și Costel Corduneanu, liderul clanului ieșean, au fost condamnați cu executare. Astfel, Costel Corduneanu a primit o pedeapsă de 3 ani de pușcărie pentru instigare la acces fără drept la un sistem informatic, instigare la interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic și instigare la transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic.

De asemenea, Marian Simion (fost Corduneanu) a fost condamnat la 5 ani de închisoare, la fel ca Vasile Ursariu. Inițial, doar 2 dintre cei 27 de inculpați din dosar fuseseră achitați de Tribunalul Maramureș. Ceilalți 25 fuseseră condamnați la pedepse cuprinse între 6 luni și 10 ani de pușcărie.

De unde a pornit procesul clanului Corduneanu și ce au spus procurorii ieșeni

La începutul anului 2010, procurorii și trupele speciale au efectuat aproape 50 de percheziții. În urma acestora, oamenii legii au dus la audieri mai multe persoane. La începutul lunii iulie 2010, procurorii DIICOT Iași au dispus trimiterea în judecată a 27 de persoane, respectiv membri sau apropiați ai clanului ieșean Corduneanu.

„Constituită inițial pe criteriul apartenenței familiale, structura a devenit treptat o rețea de tip mafiot, în care elementele de comandă aparțineau membrilor familiei Corduneanu, iar palierul de execuție era asigurat de ceilalți membri ai grupului. Liderul incontestabil al acestei structuri este inculpatul Constantin Bogdan, fost Corduneanu, care, raportat la statutul său de sportiv de mare performanță, dar și la faptul că este cel mai în vârstă dintre membrii familiei Corduneanu, a dobândit un ascendent incontestabil asupra tuturor membrilor grupului. Rețeaua de criminalitate transfrontalieră Corduneanu dispunea de multiple extensii și legături atât în plan intern – palierul mediilor criminale de pe raza altor județe, dar și pe teritoriul altor state – Republica Moldova, Italia, Spania, Austria, Germania, Irlanda”, au spus anchetatorii.

În sarcina celor 27 s-a reținut comiterea unui număr impresionant de infracțiuni grave, respectiv trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate, infracțiuni bancare, înșelăciuni imobiliare, șantaj sau infracțiuni informatice. Anchetatorii au mai precizat că membrii clanului Corduneanu aveau relații strânse cu membrii altor clanuri interlope din România. Așadar, procurorii au afirmat că existau relații cu membri ai grupării Karan, ai clanului Duduianu, cu membri ai grupării Sportivilor, cu Fane Spoitoru.

Procesul clanului Corduneanu a durat aproape un deceniu, fapt ce a dus la prescrierea multor fapte

Procesul clanului Corduneanu a început în 2010. Dosarul a fost strămutat din Iași, la Tribunalul Maramureș. După emiterea primei sentințe, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj. Această instanță s-a pronunțat definitiv abia pe 31 ianuarie 2020. Din acest motiv, judecătorii au constatat că, în cazul multor fapte, răspunderea penală s-ar fi prescris.

„Instanța dispune încetarea procesului penal pornit pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, apreciind că a intervenit o cauză de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripția specială. Astfel, potrivit art. 124 Cod Penal (1969), legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză, prescripția înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art.122 este depășit cu încă jumătate. În conformitate cu lit. d, art.122, din vechiul Cod Penal, termenul prescripției răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani, termenul socotindu-se de la data săvârșirii infracțiunii. Față de cele expuse anterior, instanța a apreciat că termenul de prescripție a răspunderii penale în legătură cu acuzația de șantaj a fost împlinit în cursul anului 2015, luna septembrie”, au precizat magistrații.

Această constatare este extinsă de instanță asupra mai multor fapte de care au fost acuzați cei 27 de membri și apropiați ai clanului Corduneanu. Astfel, judecătorii au constatat că procesul a durat atât de mult, încât unele fapte s-au prescris, potrivit legislației.

Motivare: „Nu există suficiente probe…”

De asemenea, magistrații au considerat că, în alte cazuri, nu există alte probe decât declarațiile date de părțile vătămate. În plus, instanța nu a mai acceptat declarațiile date de martori cu identitate protejată.

„La o simplă analiză a probelor indicate, s-a remarcat faptul că 2/3 din probațiune este reprezentată de declarațiile unor martori cu identitate protejată sau a unor acte întocmite de investigatorii acoperiți, în concret fiind audiate (sau întocmite acte) 38 de persoane cu identitate protejată din totalul de 57 de persoane audiate. Instanța a constatat că în cauză nu există probe suficiente administrate legal care să confirme acțiunile de traficare a părților vătămate, rechizitoriul, de altfel, nedescriind în concret acțiunile în raport de fiecare persoană vătămată.

Analizând probațiunea administrată legal, s-a apreciat că, în cauză, nu există probe suficiente și certe din care să rezulte existența faptei de trafic de persoane. Instanța a reținut că procurorul și-a fundamentat acuzația într-o măsură determinantă pe declarațiile martorilor cu identitate protejată, lucru inacceptabil atât din perspectiva legislației naționale, cât și a jurisprudenței CEDO, pentru fundamentarea unei soluții de condamnarea”, au subliniat judecătorii.

Judecătorii au constatat că unele părți vătămate nu au mai putut fi audiate

În același timp, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au constatat că unele persoane vătămate nu au mai putut fi audiate în timpul procesului.

„În ceea ce privește infracțiunea de lipsire de libertate absorbită în conținutul infracțiunii de trafic de persoane, comisă în dauna părții vătămate F.M., instanța de fond a avut în vedere declarațiile părții vătămate date în cursul urmăririi penale, raportul de evaluare psihologică, declarația martorei M.I. și procesele-verbale întocmite de organele de Poliție. Cu privire la declarația persoanei vătămate, aceasta nu a mai putut fi audiată în cursul cercetării judecătorești, astfel încât declarația acesteia nu putea fi valorificată în lipsa coroborării ei cu suficiente probe din care să rezulte vinovăția inculpaților.

Cât privește celelalte probe, în acord și cu argumentele prezentate de apărare, raportul de evaluare psihologică întocmit la un interval de 3 ani de la data comiterii faptei, declarația martorei M.I., care relatează aspecte de care a luat la cunoștință indirect și procesele-verbale întocmite de organele de Poliție nu sunt suficiente și concludente pentru a fundamenta o soluție de condamnare a inculpaților, astfel că soluția ce se impune este cea a achitării”, au concluzionat magistrații.

Judecătorii dau vina și pe anchetatorii care au instrumentat cazul clanului Corduneanu

Pe de altă parte, magistrații clujeni au dat vina și pe anchetatorii care au instrumentat acest caz.

„Cu privire la actele materiale ce constau în acțiuni de traficare a părților vătămate C.V. și A.A., actul de sesizare al instanței este deficitar cu privire la descrierea concretă a actelor materiale ce țin de trafic de persoane, făcând imposibilă stabilirea limitelor judecății în raport de aceste 2 părți vătămate. Mai mult, atribuirea unei identități fictive celor 2 părți vătămate, pe lângă faptul că era o măsură total lipsită de eficiență, întrucât era evident că inculpații cunoșteau identitatea presupuselor victime, încalcă, așa cum corect a reținut și instanța de fond, prevederile Codului de procedură penală. Împrejurarea că datele de identificare ale părților vătămate au fost clasificate de DIICOT, coroborată cu refuzul de a proceda la declasificarea lor a făcut imposibilă stabilirea modalității concrete de comitere a faptei cu consecința încălcarii dreptului la apărare al inculpaților”, au mai afirmat judecătorii clujeni.

Mai mult, aceștia au considerat că interceptările efectuate în cauză nu pot fi folosite ca probe.

„S-a reținut că Ministerul Public a încheiat 2 protocoale de colaborare succesive cu Serviciul Român de Informații, Curtea procedând la o analiză detaliată a textului celor 2 protocoale”, au spus judecătorii.

Aceștia au concluzionat că, printr-un protocol se operează o adăugare la prevederile Codului de procedură penală, competența dispunerii unei măsuri procesuale fiind transferată de către chiar titularul său – Ministerul Public – unui serviciu secret.

„Mai mult, protocolul a determinat punerea instanțelor în situația de a nu mai putea înfăptui Justiția în numele legii, fiind încălcată o sferă largă de drepturi și libertăți fundamentale, în special cele privind dreptul la un proces echitabil, dar și cele privind dreptul la viață intimă, familială și privată, precum și libertatea individuală. Punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică a fost realizată de organe necompetente material și funcțional în raport și de dispozițiile art. 13 din Legea nr. 14/1992, privind organizarea și funcționarea SRI, care prevedea că organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală”, au încheiat magistrații. Astfel s-a ajuns ca peste 20 dintre membrii și apropiații clanului Corduneanu să scape de acuzațiile grave aduse de procurori.