Cetățenii riscă să rămână cu conturile blocate după Crăciun! Tentația de a cumpăra cadouri scumpe sau de a profita de oferte aparent avantajoase este mare, iar mulți apelează la împrumuturile online, fără a fi conștienți la ce riscuri se expun. Sunt vizați cei care au datorii.
Cetățenii riscă să rămână cu conturile blocate după Crăciun!
Tot mai mulți oameni ajung să aibă probleme financiare mari înainte sau după Crăciun. Unii fac împrumuturi online pentru a putea face față cheltuielilor, dar se supun unor riscuri și pot deveni victime ale înșelătoriilor online. În Austria, cetățenii sunt ținta unor campanii agresive de finanțare cu dobândă zero, care încurajează consumatorii să facă achiziții pe care nu și le permit. Din cauza datoriilor, mulți austrieci se vor confrunta cu blocarea conturilor după sezonul sărbătorilor.
„Plata în rate creează iluzia accesibilității. Oamenii cumpără produse fără să-și dea seama de implicațiile financiare pe termen lung.”, a declarat Thomas Berghuber, director general al Serviciului de Consiliere pentru Datorii din Austria Superioară.
Cei afectați nu înțeleg cum funcționează datoriile sau dobânzile, ceea ce îi face vulnerabili în fața capcanelor financiare din mediul online. Multe persoane vor să afle câți bani ar trebui să țină în cont pentru a gestiona mai bine finanțele. Totul depinde de stilul de viață, venituri și obiective financiare. Este esențial să nu-ți păstrezi toate economiile într-un singur cont fără dobândă. Restul poate fi investit sau economisit.
Experții recomandă să păstrezi în contul curent doar suficient pentru a acoperi cheltuielile lunare și o mică rezervă, transferând restul în conturi de economii sau investiții. Cetățenii sunt îndemnați să își împartă economiile în două categorii:
- Fonduri pentru cheltuieli curente, păstrate în contul principal.
- Economii pe termen lung, transferate în conturi de economii, depozite bancare sau investiții în fonduri mutuale.
Faudele care fac victime în rândul celor cu bani în conturi
O nouă metodă de înșelătorie face ravagii printre cetățeni. Este vorba despre pretexting. Prin această tactică, atacatorii creează scenarii credibile pentru a înșela victimele să divulge informații confidențiale sau să transfere bani. Pretexting-ul implică construirea unui context fals, o poveste convingătoare, pentru a manipula victimele. Cea mai frecventă este frauda CEO, unde atacatorii se dau drept directori de companii și păcălesc angajații să transfere fonduri sau să dezvăluie informații personale.
În alte cazuri, hackerii redirecționează apelurile telefonice către instituții bancare direct către infractorii cibernetici, lăsând victimele fără bani și fără să știe ce se întâmplă. Prin mecanismul FakeCall, atacatorii obțin acces la informații financiare sensibile și pot manipula utilizatorii pentru a le extrage datele bancare.
Specialiștii în securitate cibernetică le recomandă cetățenilor să respecte câteva reguli simple pentru a nu fi victime ale fraudelor bancare: monitorizarea informațiilor personale, care permite utilizatorilor să verifice dacă datele lor personale cum ar fi adresa, numărul de telefon sau e-mailul apar în căutările online.
Românii sunt sfătuiți să țină cont de câteva reguli simple pentru a nu deveni victimele hackerilor: verifică identitatea apelantului, nu divulga informații personale, fii precaut cu mesajele text sau emailurile, activează autentificarea cu doi factori, monitorizează-ți conturile bancare, educație și conștientizare, utilizează aplicații de securitate. Cetățenii sunt avertizați să fie atenți cum își gestionează banii de pe card înainte de sărbători pentru a nu deveni victime ale fraudelor online.