Cetatea de Scaun a Sucevei este un monument istorit important al României. Ea are o istorie îndelungată și semnificativă, care o plasează în centrul evenimentelor medievale ale Moldovei. Aceasta a fost construită în marginea de est a orașului, pe un deal, aflată la o înălțime de 70 de metri. Din interiorul ei poate fi văzut orașul, oferind una dintre cele mai frumoase panorame.
Cetatea de Scaun a Sucevei, cea mai mare din spațiul extracarpatic, construită în perioada de glorie a Moldovei medievale, a intrat în istorie ca fiind necucerită vreodată. Deși construită în perioada domnitorului Petre I Mușat, aceasta este pomenită în legătură cu numele lui Ștefan cel Mare, în perioada îndelungatei domnii a acestuia fiindu-i contruite cele mai importante fortificații.
Cetatea de Scaun a Sucevei nu a fost contruită de Ștefan cel Mare
De cele mai multe ori, Cetatea Sucevei este legată de Ștefan cel Mare. Puțini sunt cei care știu că ea nu a fost construită la cererea domnitorului moldovean. În perioada domniei sale au fost construite cele mai importante fortificații, însă a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Construcția a început în timpul domniei lui Petru I Mușat (1375 – 1391), ca reședință a domnitorilor Moldovei și centru administrativ al țării. Ea făcea parte din sistemul de fortificații construit în momentul în care a apărut pericolul otoman.
Cetatea de Scaun a Sucevei a fost un punct strategic de apărare împotriva invaziilor străine. A rezistat mai multor asedii, inclusiv celor conduse de otomani și polonezi. În 1476, cetatea a fost atacată de armata otomană a lui Mahomed al II-lea, însă a rezistat cu succes. Ulterior a fost extinsă și întărită semnificativ în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Acesta a transformat-o într-o fortificație redutabilă, capabilă să reziste asediilor puternice. Ea a avut un rol strict militar, fiind foarte bine fortificată și având un sistem defensiv extrem de bun. De asemenea, cetatea nu a avut niciodată o garnizoană foarte mare.
Suleyman Magnificul a jefuit cetatea
Cetatea de Scaun a Sucevei are o formă rectangulară, cu bastioane semicirculare la colțuri, și este înconjurată de ziduri groase din piatră. În interior includea mai multe încăperi și săli, folosite pentru diverse scopuri administrative, militare și de locuit.
A fost supusă mai multor asedii, dar nu a fost niciodată cucerită. În 1476, după bătălia de la Valea Albă, Războieni, cetatea a rezistat asediului otoman condus de sultanul Mehmed al II-lea.
În 1487, în timpul campaniei regelui Poloniei Ioan Albert, cetatea a rezistat din nou unui asediu major. În 1538, Cetatea Sucevei păstra tezaurul Moldovei. În această perioadă, Petru Rares, domnitorul Moldovei, a încercat să mențină independența țării.
Încercările sale nu au dat rezultate, iar relațiile cu Imperiul Otoman au devenit din ce în ce mai tensionante. În contextul conflictelor politice și militare din acea perioadă, armata otomană condusă de Solimon I, cunoscut și sub numele de Suleyman Magnificul, a jefuit cetatea.