Certificatul de moștenitor se poate ataca? Iată cine are dreptul la succesiune și ce acte sunt necesare pentru această modalitate legală

Multe persoane se întreabă dacă certificatul de moștenitor se poate ataca. Ei bine, în acest articol, te invităm să descoperi care sunt condițiile în care acest certificat se poate ataca, cine are dreptul la succesiune și ce acte sunt necesare pentru această modalitate legală.

Certificatul de moștenitor reprezintă actul autentic eliberat de notarul public, în conținutul căruia se află constatări referitoare la bunurile mobile și imobile moștenite, numărul și calitatea moștenitorilor, dar și cotele ce le revin din aceste bunuri. De asemenea, actul include și mențiuni privitoare la eventuali renunțători și alte formalități prevăzute de lege.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

În mod evident, succesiunea, cunoscută sub numele de moștenire, este acea modalitate legală, prin care bunurile unei persoane care a încetat din viață sunt transmise altor persoane, mai exact, moștenitorilor. Ar mai fi de spus că moștenirea poate fi legală și testamentară. În continuare, află care este diferența dintre cele două tipuri de succesiune și în ce condiții se poate ataca certificatul de moștenitor.

Succesiunea, cunoscută sub numele de moștenire, este acea modalitate legală, prin care bunurile unei persoane care a încetat din viață sunt transmise altor persoane, mai exact, moștenitorilor.

Certificatul de moștenitor se poate ataca? Află diferența dintre moștenirea testamentară și cea legală

Așa cum am menționat, moștenirea poate fi testamentară și legală. Cea testamentară este, așa cum îi spune și numele, moștenirea lăsată prin intermediul unui testament. Acesta a fost întocmit în prealabil de persoana care a decedat și stabilește modul în care sunt împărțite bunurile către unul sau mai mulți moștenitori. Pentru a fi legal, testamentul trebuie fie olograf sau notarial. Testamentul olograf este documentul scris de mână, semnat și datat de către testator. Acesta poate fi atacat în instanță, chiar dacă este un document legal, iar motivele pot fi diverse: lipsa de discernământ a testatorului, falsitatea documentului și altele asemenea.

În ceea ce privește testamentul notarial, conținutul acestuia este dictat notarului, în prezența unor martori. Astfel, documentul devine unul autentic, fiind păstrat în arhiva notarială. Datoria notarului este de a asigura că testatorul se află în deplinătatea facultăților mintale și că nu este încălcată nicio precedere legală. Important de precizat este că, dacă sunt descoperite mai multe testamente, este luat în calcul ultimul testament, chiar dacă acesta este unul olograf.

Moștenirea legală are loc, pe de altă parte, în cazul în care defunctul nu a lăsat scris un testament sau dacă testamentul nu este unul legal (adică nu a fost încheiat în niciuna dintre formele prezentate mai sus).

La moștenire au dreptul: soțul supraviețuitor, copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora, părinții și bunicii ori străbunicii (unde este cazul) și alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Potrivit articolului 1133 (al. 1) din Noul Cod Civil, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia. Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Astfel, certificatul de moștenitor poate fi oricând anulat, neavând putere de lucru judecat, în situația în care s-au constatat vicii de consimţământ sau alt motiv de anulare.

Testamentul olograf este documentul scris de mână, semnat și datata de către testator.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune? Dar pentru obținerea certificatului de moștenitor?

Procedura de succesiune are în vedere mai multe aspecte, și anume: numărul moștenitorilor, valoarea totală a bunurilor, tipul acestora și perioada de timp de la deces.

În acest fel, pentru deschiderea succesiunii este nevoie de: certificatul de deces, certificatele de naștere ale moștenitorilor, de naștere și căsătorie (acolo unde este cazul), procedura de reprezentare pentru succesiune și actul de identitate al mandatarului, extrase de cont bancar, acte de proprietate ale imobilelor, testament, talon și carte auto, acte de concesiune loc de veci (dacă este cazul), certificat de atestare fiscală DITL, în cazul imobilelor incluse în masa succesorală, certificat de atestare fiscală, eliberat de ANAF, de la localitatea sau sectorul unde a avut domiciliul. Totodată, este nevoie și de doi martori care să îl fi cunoscut pe defunct.

Totodată, pentru a obține certificatul de moștenitor, sunt necesare acte care fac dovada relațiilor de rudenie și acte care dovedesc averea defunctului. Printre actele care fac dovada relațiilor de rudenie se numără: certificatul de deces al defunctului; actele de identitate ale moștenitorilor; certificatul de căsătorie al soțului aflat în viață; certificatele de naștere și de căsătorie ale descendenților (copii, nepoți) sau ale altor rude care au dreptul la succesiune; testamentul în original (dacă există).

Actele care dovedesc averea defunctului sunt următoarele: acte de proprietate bunuri imobile; certificat fiscal eliberat de Administrația Financiară; acte de proprietate autoturism (talon, carte de identitate); certificat fiscal automobil de la Administrația Financiară; certificat acționar (dacă există); carnete C.E.C (dacă există); bani la bancă (extras de cont sau contract de depozit); act concesiune pentru locul de veci (inclusiv adeverința în original cu valoarea locului de veci, de la Administrația Cimitirelor sau Parohie).

Procedura de succesiune are în vedere mai multe aspecte, și anume: numărul moștenitorilor, valoarea totală a bunurilor, tipul acestora și perioada de timp de la deces.