Cercetătorul Octavian Jurma, despre situația epidemiologică din România: „Veşti bune, suntem în faza descendenta încă de săptămâna trecută”

Cercetătorul Octavian Jurma spune că veștile cu privire la pandemie sunt bune, ținând cont că suntem ”în faza descendenta încă de săptămâna trecută”.

„Veşti bune, suntem în faza descendenta încă de săptămâna trecută. Veşti proaste: avem o nouă premieră negativă, suntem singura ţară din Europa (probabil a doua din lume după Brazilia) care a permis unui val epidemic să evolueze nestânjenit până la vârf.
–––––––––––-
Este foarte posibil ca săptămâna trecută să fi atins vârful valului 4-Delta cu 18,863 cazuri în 19 octombrie 2021, chiar în ziua în care Preşedintele Iohannis şi-a declarat îngrijorarea şi a convocat o şedinţă pentru ziua următoare.
Tot în ziua următoare media mobila la 7 zile a început să scadă uşor pentru prima dată în valul 4-Delta definind un platou uşor descendent, iar în această săptămână scăderea s-a accentuat (curba roşie).
Există o suspiciune legitimă că saturaţia numărului de teste accentuează aspectul descendent însă este aproape imposibil să se testeze mai puţin decât se testează deja în România fără să se încalce flagrant legea. Putem spune că în România testele urmeza curba infectărilor şi nu o mai preced încă de la începutul lunii octombrie.
În imaginea ataşată aveţi sus un grafic mai vechi, cu două din cele trei scenarii prezentate în 30 septembrie 2021 la Digi24 în emisiunea „Jurnal de Seară”.
Atunci arătăm că scenariul pesimist din septembrie (prezentat şi de col. dr. Gheorghiţă) devine optimist pentru octombrie şi că e posibil să trecem de 25,000 de cazuri pe zi în două noi scenarii pesimiste bazate pe estimarea bazinului de populaţie susceptibil la infecţie (scenarii de imunizare de turmă prin infectare).
În săptămâna următoare însă numărul de teste a fost brusc plafonat şi am pierdut capacitatea de urmări direct valul pandemic.
Nu ştim aşadar cât de mult a urcat valul, dar atât extrapolarea bazată pe rata de pozitivare constantă la 15% cât şi extrapolarea bazată pe un număr constant de teste (curba albastră continua în graficul de jos) au o evoluţie similară.
De asemenea alinierea bună a curbei în această fază descendenta la scenariul denumit atunci „pesimist” (curba verde punctat în graficul de sus), sugerează că vârful ar fi fost la 25,000 de cazuri pe zi dacă testarea continua să crească proporţional cu creşterea numărului de cazuri.
Testarea a intrat însă în platou după 2 octombrie aşa încât am putut urmări doar aspectul nu şi amplitudinea reală în luna octombrie (am discutat deja aceste scenarii în alt articol).
–––––––––––-
În graficul de jos aveţi o curbă optimistă uşor diferită de cea din septembrie, recalibrata pentru noul nivel de testare acum 2 săptămâni. Vedem că şi în acest caz evoluţia reală urmăreşte destul de bine simularea. Mai sunt şi alţi indicatori care confirmă că avem un debut de faza descendentă, inclusiv faptul ca vârful era aşteptat încă din august la mijlocul lunii octombrie chiar dacă nu la acest nivel îngrozitor.
Aşadar nu ştim cât de sus s-a dus valul în acesta luna, dar vestea bună este că a început să coboare deja de săptămâna trecută şi că din acesta săptămână a revenit deja în zona detectabilă.
Acest lucru însemna însă şi că devenim prima ţară din Europa (probabil a doua după Brazilia) care a lăsat un val epidemic să ajungă la vârf în mod natural.
Măsurile anunţate marţi şi adoptate joi ca să intre în vigoare luni nu aveau cum să producă o scădere încă dinainte de a fi anunţate. Dacă erau introduse a doua zi ar fi putut să ascundă atingerea naturală a vârfului şi să îl atribuie măsurilor. Amânate cu o săptămână, rolul lor este mai degrabă propagandistic ca să poată spună că prin aceste măsuri au învins pandemia.
Experimentul infectării de turmă a reuşit în România nu doar datorită neglijenţei, ci şi pentru că pandemia a fost asistata activ.
Piedicile lăsate de medici în calea pandemiei, atât cele din valurile 2 şi 3 cât şi cele stabilite în vara şi luna septembrie, au fost sistematic eliminate în mod activ de factorii politici sub diferite pretexte („nu ne permitem”). Ei bine asta înseamnă că ne permitem să lăsăm pandemia să ucidă un roman la fiecare 4 minute şi ne permitem catastrofă umanitară care însoţeşte un val epidemic lăsat să se dezlănţuie asupra populaţiei.
–––––
Ce urmează?
Sunt destul de sigur că va urma o perioadă de scădere relativ rapidă conform prognozei. Vom coborî astfel (media mobila) sub 10,000 la începutul lunii noiembrie (finalul săptămânii viitoare) şi sub 5,000 de cazuri pe zi la finalul lunii noiembrie.
Dacă în decembrie vom continua să coborâm sau vom intra într-un platou depinde de cum va continua vaccinarea şi de gradul de conformare cu măsurile anunţate.
Pentru medici decembrie este de asemenea lună în care vor putea să înceapă să respire şi eventual să îşi ia o binemeritată vacanţă.
E posibil ca în cazul în care vaccinarea cotinua în acest ritm să ajungem la 70% din populaţie vaccinată în februarie şi să trecem prin vălul 5 la fel de uşor cum au trecut şi celelalte ţări din Europa civilizată prin vălul 4 sau să îl evităm cu totul.
Dacă politicienii se vor grăbi iarăşi să relaxeze totul şi să declare pandemia închisă ca să fure populist startul de sărbători, o să o luăm de la capăt şi anul viitor.
–––––––
Aşadar dacă bătălia pentru valul 4 a fost pierdută înainte de a începe pentru că aşa au decis cei care ne conduc, putem câştiga bătălia cu valul 5 tot înainte de a începe pentru că aşa am horatat noi, ca popor, în pofida celor care ne-au condus deja de 3 ori în prăpastia COVID-19.
Din păcate numărul de decese va continua să crească şi în această săptămână şi ne putem aştepta la o scădere reală numărului de pacienţi în AŢI şi decese abia peste 2 săptămâni.
Coşmarul va mai continua deci 2 săptămâni şi nu exclud ca marea relaxare de la debutul valului să fie urmată şi de marea muşamalizare la finalul valului, tocmai pentru a se putea erija în eroi salvatori.
La fel au procedat şi călăii de la Revoluţia din 1989 ca să devină la final revoluţionari slăviţi [şi cinstiţi cu voturi] de o majoritate recunoscătoare.
Atât natura măsurilor luate cât şi felul în care s-au luat sunt prefect compatibile cu un astfel de scenariu [strict ipotetic]. Putem avea deci parte şi de surprize şi evoluţii greu de anticipat mai ales pe scenă politică, este singura care contează şi pentru evoluţia pandemiei”, a scris cercetătorul Octavian Jurma.