Cercetătorii de la Institutul Cantacuzino spun că doza booster ar putea oferi imunitate pentru mai mulți ani: „Vorbim de un impuls imun solid care durează mai mult timp”

Într-un interviu luat, un cercetător de la Institutul Cantacuzino a făcut mai multe declarații privind imunizarea cu vaccinul anti-COVID-19, despre efectele adverse ale acestuia și despre posibilitatea ca doza booster să ofere imunitate pe mai mulți ani împotriva virusului.

Acesta a mai explicat că problema doza a treia oferă imunitate doar împotriva noului coronavirus și nu altor variante ale acestui virus.

Cercetătorii români cred că doza booster poate oferi imunitate pentru mai mulți ani

Un cercetător de la Institutul Cantacuzino a explicat despre posibilitatea dozei booster să ofere imunitate pe o perioadă mai mare de timp. Acesta spus că primele vaccinuri au fost făcute pentru a veni cu un răspuns rapid la pandemie, ulterior, oamenii de știință observând că protecția are un termen de valabilitate foarte scurt, motiv pentru care sunt necesare mai multe doze.

RomaniaTV

PRIMELE declarații ale Elenei Udrea, după decizia judecătorilor. A început să plângă în fața magistraților: Munca a fost grea, am spălat toalete

Observatornews.ro

Reacția unei turiste din Mexic după ce a văzut invazia de alge de pe litoralul românesc

Cu toate astea, în urma cercetărilor și a studiilor pe care oamenii de știință le fac constant, s-a ajuns la concluzia că doza booster ar putea oferi imunitate pentru mai mulți ani. Chiar și așa, există pericolul ca această doză să nu fie suficientă pentru variante ale virusului.

„Aceste vaccinuri au fost concepute pentru un răspuns rapid la pandemie, dar s-a constat că după şase luni scade protecţia împotriva infecţiei şi s-a apelat la booster. Este posibil ca după această doză a treia să vorbim de un impuls imun solid care durează mai mult timp, la nivelul anilor, poate, dar studiile sunt în curs. S-ar putea să fie necesar un rapel la câţiva ani, dar nu este cert. Acum mai este o problemă. Vorbesc de apariţia unei variante a virusului care poate „ocoli” parţial imunitatea produsă de vaccinul realizat deja. Atunci s-au putea decide realizarea unui rapel cu o variantă a vaccinului adaptată la noile caracteristici ale virusului, care va modifica şi imunitatea noastră după „calapodul” viral”, a declarat acesta.

Efectele adverse ale vaccinului demontate de cercetători

Un alt subiect abordat a fost cel în legătură cu efectele adverse ale vaccinului anti-COVID-19, informații vehiculate larg atât în mediul online cât și offline. Acesta a explicat pe larg faptul că vaccinul este sigur, oferind explicații atât la informațiile științifice cât și cele non-științifice.

„În primul rând, le avem pe cele care frizează patologicul, de genul „ne cresc solzi după vaccin”, dar şi unele mult mai periculoase, care par documentate ştiinţific şi din acest motiv sunt foarte eficiente.

Primele sunt mai uşor de demontat pentru că acestea ar necesita o reinventare a biologiei, mai ales că persoanele care le-au lansat nu au precizat şi în cât timp de la vaccinare şi după a câta doză ne cresc solzii. Glumesc, evident, dar, repet, aici frizăm patologicul. Apoi, tot în această categorie avem şi mitul că ni se implantează un cip la vaccinare. Păi, ar trebui întrebat un informatician ce ar putea face, ce informaţii ar putea conţine, un cip minuscul care poate trece cu lejeritate printr-un ac de seringă atât de fin precum cele folosite la vaccinare”, a spus acesta.

Care sunt explicațiile științifice referitoare la posibilele efecte adverse ale vaccinului anti-COVID-19

Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino, a mai oferit explicații și pentru informațiile științifice, referitoare la conținutul de mercur din vaccin care ar putea fi periculos pentru oameni.

„A doua categorie de mituri, cele documentate chipurile din punct de vedere ştiinţific… Vaccinul ne otrăveşte cu mercur, de exemplu. Din păcate, acestea care sunt oarecum tangenţiale cu adevărul sunt mult mai eficiente în rândul celor predispuşi să le creadă. În timp, mercurul a fost în componenţa multor vaccinuri. Avea un rol bine definit de conservant, de a preveni creşterea microbiană. Cu trecerea anilor, tehnologiile de producţie s-au îmbunătăţit şi nu a mai fost nevoie să folosim conservanţi pentru a le menţine vaccinurilor stabilitatea pe termen lung.

Astfel, s-a ajuns ca acum vaccinurile să nu mai conţină, cu mici excepţii, mercur, care oricum nu era dozat în cantităţi care să ne pună sănătatea în pericol. Cert este că cele patru vaccinuri anti-COVID-19 autorizate la nivel UE, Comirnaty – Pfizer-BioNTech, Spikevax – Moderna, Vaxzevria – AstraZeneca şi Janssen – Johnson & Johnson nu conţin mercur”, a declarat Cătălin Ţucureanu.

În data de 11 octombrie 2021, CNCAV a emis mai multe instrucțiuni care clarifică felul în care se administrează doza booster a vaccinului anti-COVID-19. De asemenea, la începutul lunii noiembrie, autoritățile au anunțat faptul că cei vaccinați cu Johnson&Johnson pot programa la rapel dacă a trecut mai mult de 180 de zile.