Biroul Electoral Central (BEC) a emis un comunicat de presă legat de modul în care românii au voie să posteze opinii politice în mediul online. Conform comunicatului care pare mai degrabă un act de cenzură, internauții nu au voie să posteze prea des opinii politice pentru că… devin actori politici. BEC trebuie să ne spună câte postări au internauții voie să publice pentru a nu intra în sfera ”actorilor politici”. Vrem să știm care este limita pentru a o face cunoscută tuturor românilor.
Adică orice român care își postează repetitiv frustrările legate de actuala clasă politică, frustrări care sunt absolut corecte în contextul pe care toți îl observăm, prețuri mai mari la toate produsele și scumpiri în toate domeniile. Poate Biroul Electoral Central, în loc să stea să numere postările internauților, ar trebui să verifice care sunt anonimii donatori în campanie lui Nicușor Dan care a explicat că nu vrea să facă public numele lor. Vorbim despre donații cumulate de sute de mii de euro! Nu afirmăm că ar fi ceva ilegal la mijloc, dar românii au dreptul să știe cine sunt donatorii unui candidat la alegerile prezidențiale! Trebuie să vedem de la cine sunt banii!
Cenzura BEC a fost instaurată?! Românii nu au voie să posteze des opinii politice
Biroul Electoral Central a emis un comunicat care poate însemna o cenzură în masă în spațiul online. BEC explică de ce numeroase materiale postate de terțe persoane au fost șterse de pe rețelele de socializare. Concret, în comunicatul dat de autoritate se arată că persoanele fizice care pun materiale de propagandă electorală repetitiv dobândesc ”calitatea de actori politici cu potenţial de influențare a electoratului”! Serios? Păi nu avem voie să susținem, sau să nu susținem niciun candidat pentru că automat suntem înregimentați în într-un partid politic?
(…) Întrucât interesul public se manifestă primordial cu privire la înlăturarea unor materiale cu conținut ilegal postate în mediul online de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, BEC precizează că un proces electoral corect implică, printre altele, un echilibru just între libertatea de exprimare, inclusiv dreptul unei persoane de a avea opinii politice, și garantarea că informațiile și mesajele promovate se circumscriu dezideratului prevenirii acțiunilor de manipulare și dezinformare a alegătorilor.
Printr-o practică manifestată constant și coerent de la începutul campaniei electorale, confirmată de instanța de judecată, BEC a statuat că, în situațiile în care persoanele fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, postează pe conturile personale, deschise pe platformele online foarte mari, în mod preponderent și repetitiv, aspect constatat direct și nemijlocit de către BEC, materiale de propagandă electorală, atunci persoanele fizice dobândesc calitatea de actori politici cu potenţial de influențare a electoratului, activându-se, în sarcina titularilor postărilor, obligația etichetării respectivelor materiale în scopul atenționării și informării corecte a publicului cu privire la caracterul de material publicitar politic al postării, lipsa etichetării corespunzătoare calificând materialul ca având un conținut ilegal. (…) se arată în comunicarea BEC.
Opiniile jurnalistice sunt aparent protejate de BEC! Să afle și CNA acest lucru
În ceea ce privește opiniile jurnalistice, BEC explică faptul că acestea sunt protejate. Însă vedem că CNA nu are aceeași ”aplecare” și a interzis numeroase editoriale publicate de jurnaliștii români:
” În același timp, BEC subliniază că atât comunicările care se înscriu în limitele activității jurnalistice de informare a publicului cât și opiniile publice exprimate în nume personal, în mediul online, de către persoane fizice care nu sunt actori politici, sunt componente esențiale ale dreptului la informare, respectiv ale dreptului la liberă exprimare, astfel că în niciuna din situațiile circumscrise acestor ipoteze și deduse analizei BEC, nu a fost dispusă măsura înlăturării materialelor postate. ”
Într-o democrație autentică, dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opinia ar trebui să fie sacrosanct. Însă, în România anului 2025, acest drept pare să devină condiționat și atent măsurat. Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că românii care postează repetitiv mesaje de susținere pentru un candidat pe rețelele de socializare riscă să fie considerați actori politici și, prin urmare, să intre sub incidența legislației electorale.
Instituția se grăbește să precizeze că nu este vorba despre cenzură. Dar atunci ce este? O limitare mascată a libertății de opinie? O formă subtilă de control care decide cine are voie să creadă, în cine și de câte ori? Această abordare absurdă trimite un semnal periculos: cetățeanul nu mai are voie să susțină public, insistent și constant, un candidat – fie el independent sau parte a unui partid – fără a fi catalogat ca agent electoral. Nu mai vorbim aici despre manipulare sau fake news, ci despre opinii personale, despre susțineri exprimate în mod liber, despre principii.
Se pare că România a ajuns într-un punct în care exprimarea convingerilor personale deranjează. Când un stat ajunge să numere postările unui cetățean pentru a-i atribui o intenție politică, vorbim deja de un derapaj grav. Nu e vorba de partide sau campanii mascate, ci de libertatea unui individ de a spune ceea ce gândește, de câte ori vrea.
Întrebarea e simplă: câte postări ai voie să faci despre ce crezi, până devii suspect în ochii statului? Dacă repetarea unei opinii te transformă în „actor politic”, atunci poate ar trebui ca BEC să clarifice: câți români au voie să creadă în ceva — și pentru cât timp.