Cele mai fracvente CAPCANE GRAMATICALE ale limbii romane

Capcane gramaticale ale limbii romane. Nu e niciun secret ca limba romana, asa „dulce si frumoasa” cum o invatam din copilarie si apoi la scoala, e plina de capcane ca un camp minat si ca majoritatea romanilor cad adesea in astfel de capcane ori in conversatie, ori atunci cand scriu un text.

Citeste si: Cea mai BIZARA tema data vreodata la scoala. Parintii au fost TERIFIATI

Intr-o societate in care degradarea limbii este un fenomen care ia amploare, iar exprimarea din spatiul public este din ce in ce mai neglijenta, la radio, la televizor sau in presa scrisa, sunt putine sanse ca numeroasele capcane ale limbii romane sa nu se inmulteasca pe zi ce trece. O limba plina de multe exceptii, de reguli gramaticale tot timpul incalcate, extrem de expusa influentelor si foarte dispusa sa accepte aceste influente, limba romana este folosita astazi, mai mult ca oricand, foarte lejer. Si tot mai multi dintre romani pica in diversele capcane pe care ea le intinde, greselile, atat in scris, cat si in vorbire, intinzandu-se ca molima.

Citeste si: Politist, umilit de un sofer oprit in trafic – VIDEO

1. Structura „ca si”, folosita in loc de „ca”. Din dorinta de a evita o eventuala cacofonie, structura „ca si” a ajuns sa invadeze si textele, si mai ales conversatiile, conjunctia „si” fiind strecurata si unde e cazul, si unde nu e (mai ales unde nu e), pe post de proptea. Mai nou, acesata structura eronata a ajuns sa fie folosita la scara larga, in majoritatea situatiilor fara sa mai aiba vreo legatura cu situatia in care isi propunea sa evite o cacofonie (si in care era, oricum, o greseala). Asadar, este gresita folosirea lui „ca si” in loc de „ca” in situatii precum: „ca si om”, „ca si fenomen”, „ca si atmosfera”. 
2. Substantivul „debut”. Conform definitei din DEX, debut inseamna: „inceput, intrare intr-o profesie, intr-o activitate (artistica, literara etc.); opera, lucrare care constituie acest inceput”. Numai ca, mai nou, cuvantului „debut” se intrebuinteaza eronat pe post de sinonim al cuvantului „inceput”. Asadar, este gresita folosirea substantivului „debut” intr-o structura precum: „debutul concertului” sau „debutul anului scolar/ meciului/sezonului”. 
3. Prepozitia „datorita” utilizata in locul locutiunii prepozitionale „din cauza”. Mai nou, limba romana aproape ca a scos din uz expresia „din cauza”, mai toti vorbitorii folosind abuziv, in locul ei, prepozitia „datorita”, ceea ce duce uneori la situatii ilare. Pentru ca fiecare dintre ele este purtatoare de sens – „datorita” are sens pozitiv, iar „din cauza”, sens negativ. Ca atare, folosirea lui „datorita” intr-o situatie precum: „Datorita lui, am pierdut trenul” este gresita. In schimb, „datorita” este corect folosit in situatia: „Datorita lui, am castigat un premiu”. 
4. Substantivul „locatie”. Folosit la scara larga in locul substantivului „spatiu” sau „loc”, „locatie” a invadat, pur si simplu, limba romana, fiind una dintre cele mai frecvente capcane in care cad vorbitorii ei. Sensurile principale ale termenului „locatie” sunt acelea de „inchiriere” si „chirie”. 
5. Structura „nu/ decat”. In limba romana, „decat” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, asa cum gresit cred cei mai multi dintre vorbitori, si nu poate fi utilizat fara sa fie insotit de adverbul de negatie „nu”. Asadar, este gresita folosirea lui in structura „Au fost decat trei oameni”. Varianta corecta este: „Nu au fost decat trei oameni”. 
6. Structura „dar totusi”. Putini vorbitori ai limbii romane stiu ca structura „dar totusi” este pleonastica, termenii fiind sinonimi. 
7. Verbul „a vrea”, folosit gresit la forma lui de imperfect: „Vroiam, vroiai, vroia…” Este o forma gresita frecvent intrebuintata, care provine dintr-o contaminare cu un verb sinonim, „a voi”. Asadar, formele corecte de imperfect ale verbului „a vrea” sunt: „vream, vreai, vrea…”, de altfel foarte rar utilizate. Iar formele corecte de imperfect ale verbului „a voi” sunt „voiam, voiai, voia”. 
8. Pronumele, respectiv adjectivul demonstrativ „aceiasi/ aceeasi”. Este una dintre cele mai frecvente erori care se intalnesc in scris, unde forma de feminin, singular, a pronumelui si adjectivului demonstrativ este confundata cu cea de masculin, plural, din cauza unei asemanari fonetice. Asadar, corect este „aceeasi fata” (feminin si singular) si „aceiasi baieti” (masculin si plural). 
9. Substantivul „membru”, folosit la forma de plural, articulat sau nearticulat: „membri sau membrii”. Una dintre capcanele frecvente intalnite in scris este dublarea gresita a „i”-ului in cuvantul „membru”, folosit la plural. Explicatia gramaticala este simpla: cuvantul se scrie cu un singur „i”, atunci cand este nearticulat si cu doi „i”, atunci cand apare articolul hotarat. Cel mai simplu de folosit pentru cei nefamiliarizati cu notiunile gramaticale este un mic truc: inlocuiti cuvantul „membri”, atunci cand nu sunteti siguri cum trebuie sa-l scrieti, cu un alt substantiv, de exemplu, „elevi”. Daca in structura respectiva „elevi” va avea un singur „i”, atunci si „membri” va avea tot unul. Si invers. Exemplu: „Membrii (elevii) comitetului au plecat in vacanta” versus „Trei membri (elevi) au plecat in vacanta”.  
10. Intrebuintarea incorecta a verbului „a placea”, pe care vorbitorii neatenti il conjuga pornind de la forma „a place”, care este inexistenta, deci incorecta. Forme de genul „Mi-ar place sa mergem la film”, in loc de forma corecta „Mi-ar placea sa merg la film”, se numara in continuare printre greselile omniprezente in vorbirea de astazi.