Cel mai recent sondaj, publicat de CURS. Ce ar vota românii dacă în această perioadă ar avea loc alegeri parlamentare

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 10-20 ianuarie 2023.

Noua cercetare sociologică arată schimbări minore față de sondaje CURS din noiembrie, septembrie, iulie și mai 2022.

Astfel, românii nu dau semne că văd o alternativă la actuala coaliție de guvernare. Dacă ar avea loc alegeri parlamentare în această perioadă, după redistribuiri, PSD, PNL și UDMR ar depăși majoritatea de două treimi din numărul mandatelor parlamentare, necesară pentru modificarea Constituției și reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Nici PSD, nici PNL, nu ar reuși să formeze o altă majoritate, social-democrații fiind mai aproape de 50% alături de AUR. Toate partidele parlamentare actuale înregistrează variații în interiorul marjei de eroare de 3%.

PSD – 36% (34% în noiembrie 2022, 35% în septembrie, 37% în iulie, 35% în mai)

PNL – 22% (24% în noiembrie 2022, 22% în septembrie, 24% în iulie, 23% în mai)

AUR – 14% (12% în noiembrie 2022, 15% în septembrie, 12% în iulie, 10% în mai)

USR – 8% (9% în noiembrie 2022, 8% în septembrie, 7% în iulie, 9% în mai)

UDMR – 5% (5% în noiembrie 2022, 5% în septembrie, 5% în iulie, 5% în mai)

PMP – 4% (4% în noiembrie 2022, 4% în septembrie, 4% în iulie, 6% în mai)

PU-SL – 4% (4% în noiembrie 2022, 4% în septembrie, 4% în iulie, 4% în mai)

Alt partid – 7% (Forța Dreptei, ALDE, REPER, SOS România, Pro România, PER, ApP)

Metodologie

Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peste

Volumul eşantionului: 1067 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste

Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat

Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%

Metoda de culegere a datelor: față-în-față, la domiciliul respondenților

Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS

Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului României

Perioada de realizare: 10-20 ianuarie, 2023

După 20 ani, România ar putea avea primul preşedinte social-democrat

Nu s-a stabilit data organizării alegerilor, dar va fi primul an în care se vor desfăşura alegerile parlamentare şi cele locale concomitent cu cele prezidenţiale după anul 2004 în care Traian Băsescu a devenit preşedinte, iar alianţa electorală liberală Dreptate şi Adevăr (PNL şi PDL) a intrat la guvernare.

Stirile PROTV

Irakul vrea să permită căsătoria fetelor în vârstă de numai nouă ani. „Va da părinților dreptul de a-și vinde fiicele”

RomaniaTV

BNR lansează o nouă monedă. Va fi pusă în circulație de luni, 16 decembrie

Anul 2024 ar putea fi însă opusul lui 2004 pentru că ar putea da primul preşedinte social-democrat după două decenii de la Ion Iliescu, fostul preşedinte de stânga care a fost succedat de doi preşedinţi liberali de centru-dreapta.

Partidul Social Democrat figurează pe prima poziţie în toate sondajele de după 2020 din cauza măsurilor nepopulare impuse de Partidul Naţional Liberal în combaterea pandemiei de coronavirus (închiderea restaurantelor şi cluburilor, impunerea purtării măştii, declaraţia pe propria răspundere, certificatul verde impus de UE). PSD a acuzat PNL de guvernare ineficientă în ce priveşte domeniul energiei şi sistemul medical între 2020 şi 2021.

PNL, în frunte cu Klaus Iohannis care recâştigase preşedinţia şi Ludovic Orban care obţinuse guvernarea în 2019, şi-a pierdut popularitatea pe parcursul anului 2020 şi ca urmare s-a poziţionat pe locul doi în alegerile parlamentare din 2020, formând un guvern fragil de coaliţie cu USR şi UDMR sub mandatul premierului Florin Cîţu.

La scurt timp au urmat cele mai controversate alegeri interne din istoria României dintre premierul Florin Cîţu şi fostul premier Ludovic Orban pentru funcţia de lider al PNL.

Câştigătorul alegerilor interne, Florin Cîţu, care avea mandatul de premier securizat şi funcţia de şef al partidului, a pierdut totul, ulterior şi funcţia de şef al Senatului în mai puţin de un an.

Între timp, peste 60.000 de români au decedat după infectarea de COVID-19 între 2020 şi 2021, iar opoziţia a criticat ineficienţa guvernării ca urmare a scumpirilor şi facturilor crescute la energie.

Din noiembrie 2021, la aproape un deceniu de la alianţa Uniunea Social-Democrată, în urma celei mai îndelungate crize politice când România a rămas fără premier vreme de aproape două luni după retragerea Uniunii Salvaţi România de la guvernare şi demiterea lui Florin Cîţu printr-o moţiune de cenzură, PSD a intrat la guvernare într-o coaliţie guvernamentală cu PNL şi UDMR sub mandatul premierului Nicolae Ciucă, fost general al Armatei Române.

În 2022, după diminuarea cazurilor de COVID-19, ministrul social-democrat al Sănătăţii, Alexandru Rafilă a eliminat o parte din restricţii, iar relaxările propuse (precum eliminarea obligativităţii purtării măştii sanitare în spaţiul public) a dus la creşterea popularităţii PSD.

PNL a rămas pe locul al doilea, fără şanse de a mai da premierul.

Pe locul trei vine din urmă AUR, un partid naţionalist de dreapta ce se dovedeşte a fi foarte periculos pentru cele două mari partide care au guvernat România de 10 ani. Considerat ca fiind unul dintre cele mai extremiste partide de la Partidul România Mare, Alianţa pentru Unirea Românilor, condusă de fostul activist pentru reunificarea României cu Basarabia, George Simion. AUR s-a remarcat prin protestele anti-restricţii pandemice şi pentru criticarea guvernării PSD-PNL-UDMR în ce priveşte domeniul energiei.

Ultimele sondaje arată că PSD ar putea obţine 31,5% la următoarele alegeri parlamentare din 2024, urmat de PNL cu 20,2% şi de AUR care are 18,1%. Primele două partide pot intra printr-o coaliţie de guvernare cu o majoritate favorabilă, aşadar, mai este mult până când AUR va avea şanse să obţină guvernarea.