Cel mai rar și prețios produs apicol. Păstura de albine ajută la refacerea întregului organism

Păstura de albine, cunoscută și sub denumirea de „pâinea albinelor,” se bucură de apreciere pentru posibilele sale efecte benefice asupra organismului. Compusă din 4 ingrediente esențiale (păstură, miere, polen și propolis), aceasta promite să ofere beneficii nutritive și terapeutice întregului organism.

Procesul de obținere a păsturii implică transformarea grăuncioarelor de polen, sfărâmate și depuse în celulele fagurilor, prin fermentare naturală. Acest procedeu îmbunătățește calitățile nutritive și terapeutice ale păsturii, făcând-o unul dintre cele mai valoroase produse apicole.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Ce este păstura de albine

Deși beneficiile sale asupra sănătății sunt recunoscute, păstura este un produs rar și prețios. Conform Asociației Crescătorilor de Albine din România, obținerea ei nu este la fel de simplă precum în cazul altor produse apicole, iar pe piață se pot găși adesea produse vândute abuziv sub denumirea de păstură. Conform unor surse specializate, prețul pentru 50 de grame de păstură se situează în jurul sumei de 25 de lei.

09:17, 08 Aug 2024

FOTOPăstura de albine sau polenul fermentat în stup! Ce beneficii are aceasta?

14:05, 02 Aug 2024

FOTOCe este mierea de mană. Unul dintre remediile naturale pentru durerea de gât și tuse

Păstura reprezintă hrana fundamentală a albinelor și este utilizată în primul rând pentru alimentarea puilor de albine. Procesul începe prin amestecarea polenului colectat cu o mică cantitate de miere și diverse enzime. Această combinație este introdusă în celula fagurelui, unde, sub influența florei microbiene, a temperaturii și umidității din stup, experimentează un proces de fermentare ce durează aproximativ 3 luni, transformându-se în păstură.

Putem privi acest amestec că pe un „medicament natural,” bogat în substanțe nutritive și deosebit prin proprietățile sale biochimice. Valoarea terapeutică a păsturii este de 3 ori mai mare decât cea a polenului, acoperind o gamă vastă de afecțiuni.

De remarcat este faptul că, în comparație cu polenul, păstura este mult mai ușor de digerat pentru organismul uman, oferind în același timp aceleași beneficii terapeutice. Această caracteristică face că păstura să fie recomandată în special persoanelor cu afecțiuni ale ficatului, probleme ale tractului digestiv, ulcere, ciroze și diferite tumori.

Recomandări terapeutice și mod de administrare

În ceea ce privește recomandările terapeutice, păstura este prezentată că un sprijin excelent în detoxifierea organismului și este recomandată în special pentru persoanele cu diverse tulburări ale tubului digestiv sau afecțiuni hepatice. De asemenea, s-a observat că poate fi eficientă în cazul fumătorilor și consumatorilor de alcool, compensând deficitul de seleniu indus de tutun.

Un avantaj incontestabil al păsturii constă în abilitatea să de a fortifica sistemul imunitar, oferind protecție împotriva unei game variate de boli infecțioase, de la răceli comune până la gripă. De asemenea, păstura deține în mod inherent proprietăți antimicrobiene.

Modul de administrare recomandat implică o doză zilnică de 10-20 de grame, administrată într-una sau în două reprize, evitându-se disconfortul gastric. În funcție de durata curei, doza zilnică poate fi crescută treptat, ajungând până la 30 de grame pe zi. În cazul afecțiunilor hepatice, se recomandă asocierea cu ceai de armurariu.

Pentru conservarea calităților sale, păstura de albine trebuie depozitată în locuri ferite de căldură, lumină și umezeală, în recipiente etanșe de maxim 100 de grame. Deși poate rezista pentru un timp îndelungat, se recomandă menținerea la temperatura camerei timp de 30-60 de minute înainte de deschidere. Datorită conținutului ridicat de acid lactic și proprietăților antibiotice, păstura poate fi păstrată în condiții optime pentru un timp îndelungat, chiar până la 17 ani, dacă este ținută la loc uscat.