Cel mai mare preț la energie din Europa este în România. Cât a ajuns să coste 1 MWh

Cu toate că nu mai e caniculă în România și implicit nu mai există un consum ridicat de energie, țara noastră are din nou cel mai mare preț la energie din Europa. Statistica arată faptul că Prețul mediu al energiei tranzacționate la în Piața pentru Ziua Următoare era in medie 741 de lei/MWh.

Marea problemă va fi după data de 31 martie 2025 când va fi eliminat plafonarea prețului la energie electrice, ceea ce înseamnă că vor exista, pentru unii consumatori, facturi duble.

Cel mai mare preț la energie din Europa este în România

Prețul mediu al energiei electrice din România, tranzacționată pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), a atins din nou cel mai ridicat nivel din Europa, în special din cauza valorilor extrem de mari din orele de vârf ale consumului de seară.

Stirile PROTV

Anunțul făcut la 10 ani de la dispariția misterioasă a avionului Malaysia Airlines MH370, cu 239 de oameni la bord

RomaniaTV

WOW! Cum a apărut Dana Budeanu la concertul de colinde al Andrei, de la Sala Palatului. Artista i-a transmis și un mesaj

Pentru data de 12 septembrie, prețul mediu de închidere pe PZU a fost de 741 lei/MWh (149 euro/MWh), conform datelor oferite de operatorul pieței. Ca în ultimele zile, prețul ridicat al energiei a fost influențat de costurile mari înregistrate în orele de seară, când, la ora 20:00, prețul a depășit 3.300 lei/MWh.

13:58, 19 Dec 2024

FOTOCare este prețul trădării naționale a PSD-PNL-UDMR-USR? România exportă energie în Republica Moldova care o vinde în Ucraina care ne-o vinde înapoi la un preț aproape dublu

În acel moment, mecanismul de cuplare al pieței a permis importul de energie din Bulgaria, cu un volum de 1.569 MW, și exportul către Ungaria de 307 MW. Această situație, deși aparent neobișnuită, se explică prin funcționarea algoritmului de cuplare bazat pe fluxuri al piețelor europene. Deși prețul din România (678 euro/MWh) era mai mare decât cel din Ungaria (667 euro/MWh), fluxurile de energie nu au urmat logica diferenței de preț, sugerând un comportament diferit al algoritmului.

Astfel, România s-a poziționat, din nou, ca fiind cea mai scumpă piață europeană de energie pe 12 septembrie, o tendință observată frecvent în ultimele luni din cauza condițiilor meteo extreme, cererii ridicate de energie și a producției scăzute de energie hidro. Deși prețurile în Europa Centrală și de Sud-Est sunt în continuare mai mari decât în Vest, diferențele de preț pentru această zi au fost mai mici decât în alte ocazii recente.

Liberalizarea energiei va crea haos în sistemul național

O altă veste proastă pentru români este intenția statului român de a ridica plafonarea prețurilor la energie. Liberalizarea va avea loc după data de 31 martie 2025 si ar putea crea un haos general în sistemul național. Specialiștii din domeniu consideră că acest lucru va genera facturi duble pentru consumatorii casnici.

În România există în jur de 9 milioane de consumatori de electricitate și 3,5 milioane de consumatori de gaze. Actualul preț de 0,68 lei pe kWh este considerat de mulți prea mic pentru a fi sustenabil pe termen lung, deoarece nu acoperă integral costurile și taxele pe care furnizorii trebuie să le suporte.

România se confruntă frecvent cu necesitatea de a importa energie electrică la prețuri foarte mari, comparativ cu alte țări din Europa. De exemplu, pe 15 iulie 2024, prețul energiei pe piața spot a atins 207 euro/MWh, de patru ori mai mult decât prețul în Franța și de zece ori mai mult decât în Norvegia. Această situație este cauzată de absența contractelor pe termen lung și de scăderea producției interne de energie regenerabilă în perioadele de caniculă. În aceste condiții, România este nevoită să achiziționeze energie la prețuri mari, în special pentru a satisface cererea din orele de vârf de seară. România se confruntă cu cel mai mare preț la energie din Europa iar una dintre cauze este și cea în care statul român este complice la această schemă pentru că a fost distrusă sistematic o mare parte din capacitatea de producție internă.