Cele mai interesante curiozități despre baclavalele turcești! Desertul care a declanșat un „război”!

Baclavalele turcești sunt cele mai răspândite deserturi de origine turcă. Au la bază multe foi subțiri, o umplutură bogată de nucă și mult sirop.

Începuturile baclavalei turcești ar fi legate de Palatului Topkapi, care se află în Istanbul, unde ar fi fost preparată pentru prima dată. Dar orașul din Turcia care este cel mai faimos pentru acest desert este Gaziantep.

Cele mai interesante curiozități despre baclavalele turcești

Istoria baclavalei nu e foarte bine documentată și rețeta a fost atribuită multor popoare. Cel mai credibil e că baclavaua e de origine turcă, fiind preparată pentru primele dăți la bucutăria imperială a Palatului Topkapi.

Stirile PROTV

Convoaie militare în mai multe zone din Moldova și Transilvania. Ce se întâmplă

RomaniaTV

Laura Cosoi a făcut anunțul despre al 5-lea copil: „Am vizualizat o familie numeroasă”

Alte teorii spun că baclavaua ar proveni din Asiria, datând până la vechea Mesopotamie şi că a fost menţionată într-o carte de bucate mesopotamă. De asemenea, o reţetă veche de baclava se găseşte într-o carte de bucate scrisă în 1330 sub dinastia Yuan.

În Turcia, oraşul Gaziantep e faimos pentru baclavaua sa, deşi se pare că această reţetă a ajuns aici din Damasc abia în 1871. În 2008, turcii au patentat denumirea de „Antep Baklava”.

Baclavaua pe care o găsim în supermarketurile sau magazinele din România este departe de a fi ceea ce trebuie, este pregătită cu margarină în loc de unt, cu extraordinat de mult zahăr și puțină umplutură, contrar cu varianta originală, unde umplutura este mai mult de 70% din compoziția desertului.

Baclavaua poate fi savurată caldă sau rece, mai bine spus, la temperatura camerei. Baclavaua nu trebuie pusă la frigider, ea trebuie păstrată în cămară. În frigider, untul se solidifică, iar baclavaua capătă o textură ciudată.

Baclavaua nu are un număr fix de foi de aluat, însă, cel mai adesea, acesta variază între 30 și 36. Baclavaua se taie în bucăți înainte de a fi coaptă în cuptor. Cei mai pricepuți patiseri spun că foaia de aluat pentru baclava trebuie să fie subțire precum hârtia și atât de transparentă, încât să poți citi ziarul prin ea.

Cele mai bune băuturi care acompaniază baclavaua sunt ceaiul și cafeaua turcească, acestea merg de minune împreună cu deliciosul desert însiropat. Dar înaintea de servirea unui desert, ar trebui să încercați plăcintele turcești cu carne, care sunt o adevărată delicatesă.

Desertul care a declanșat un război

Poate unul dintre cele mai dulci și mai controversate războaie contemporane, care se desfășoară chipurile din antichitate și încă nu s-a încheiat, este cel al desertului baclava.

Atât turcii cât și grecii susțin că le aparține, iar dacă faci greșeala să pronunți în una din aceste țări numele celeilalte alături de baclava, cu siguranță ți-ai jignit nu doar gazda, dar și întreg poporul.

În timp ce grecii suțin că baclavaua este o invenție etică elenă, dovada fiind după părerea lor Deipnosophistae, lucrare din secolul al III-lea d. Hr. aparținând literaturul grec Athenaeus, în care apare menționat desertul koptoplakous, o formă stărveche a baclavalei, turcii afirmă că în lucrarea respectivă este vorba, de fapt, de halva, iar baclavaua a apărut abia în Evul Mediu, în zona orașului Gaziantep.

Ulterior a fost preluată ca unul dintre deserturile preferate ale sultanilor de la Palatul Topkapi. În sprijinul turcilor stă și faptul că mai toate popoarele din zona dus – caucasiană au acest desert. Ba chiar sunt voci, care îl atribuie Persanilor.

Se poate accepta varianta istoricilor turci, mai ales că o tradiție a monarhilor otomani, încă din secolul al XV- lea, numită baclava alayi, impunea ca în fiecare sărbătoare sfântă de Ramadan, sultanul să prezinte ienicerilor tăvi cu baclava, aceasta fiind și cea mai veche mențiune clară a deliciosului desert.

Extinderea Imperiului Otoman mai bine de 500 de ani peste întreaha peninsulă Balcanică, dar și peste regiuni întinse din Orientul Apropiat, face ca întreaga istorie culinară, indiferent de proveniența lor înainte de secolele  XIV-XV, să fie înglobate în bucătăria acestora și modificate în funcție de preferințele și perceptele otomane.

Așadar chiar dacă grecii ar fi inventat o formă similară cu acest desert, cu siguranță baclavalele turcești s-au perfecționat și definitivat sub domnia turco-osmană.