Marți, specialiștii în fizică atomică au avansat cu încă o secundă ceasul simbolic al sfârșitului lumii („Doomsday Clock”), stabilindu-l la doar 89 de secunde înainte de miezul nopții, cel mai aproape de anihilare înregistrat vreodată. Aceasta reprezintă un semnal îngrijorător despre riscurile tot mai mari care amenință planeta, pe fondul unor tensiuni geopolitice și al avansurilor tehnologice care pun în pericol securitatea globală.
Specialiștii au explicat că amenințările nucleare, în special cele legate de conflictele armate sunt factori esențiali în setarea acestui ceas aproape de miezul nopții. În plus, aplicațiile inteligenței artificiale în domeniul militar și schimbările climatice sunt, de asemenea, componente cheie care contribuie la creșterea riscurilor de catastrofă globală.
Un semnal de alarmă global
Bulletin of the Atomic Scientists, organizația care a creat Ceasul Apocalipsei în 1945, a fost fondată de oameni de știință remarcabili, inclusiv Albert Einstein și J. Robert Oppenheimer. Ceasul a fost creat pentru a atrage atenția asupra pericolelor nucleare și, de-a lungul decadelor, a devenit un simbol al riscurilor globale, reflectând evoluțiile geopolitice și tehnologice care amenință pacea și stabilitatea lumii.
„Setarea Ceasului Apocalipsei la 89 de secunde înainte de miezul nopții este un avertisment clar pentru toți liderii mondiali”, a declarat Daniel Holz. Acesta a subliniat că factorii care au dus la această decizie sunt deja cunoscuți, însă progresele în abordarea lor au fost prea lente, iar efectele acestora devin tot mai vizibile și îngrijorătoare.
În paralel, inteligența artificială (AI) a devenit un alt subiect major de îngrijorare. Progresele rapide în domeniul AI, mai ales în aplicațiile militare, creează riscuri suplimentare.
„Progresele AI au început să se facă simțite pe câmpul de luptă în moduri incipiente, dar îngrijorătoare”, a evidențiat Holz.
Factori esențiali în setarea acestui ceas
Una dintre principalele teme de îngrijorare este utilizarea potențială a AI în domeniul armelor nucleare, iar creșterea dezinformării, generată de AI, va duce la o și mai mare instabilitate globală.
În acest context, guvernele au început să ia măsuri, dar aceste reacții sunt inegale. De exemplu, fostul președinte al SUA, Joe Biden, a semnat un ordin executiv în 2024 pentru a limita riscurile pe care le presupune AI pentru securitatea națională și sănătatea publică, însă succesorul său, Donald Trump, a revocat recent acest ordin, subliniind divergențele de abordare pe plan internațional.
Schimbările climatice sunt o altă provocare majoră, iar 2024 a fost declarat de Organizația Meteorologică Mondială ca fiind cel mai cald an din istoria înregistrărilor meteorologice.
„Deși s-au înregistrat progrese impresionante în domeniul energiei eoliene și solare, omenirea nu reușește să implementeze măsurile necesare pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice”, a spus Holz.