Ce trebuie să mănânce un câine bolnav de parvoviroză? Simptome și tratament pentru acest virus

Parvoviroza este o boală care afectează în special puii de câine, multe cazuri fiind fatale. Ce trebuie să mănânce un câine bolnav de parvoviroză și cum se pot observa simptomele acestei boli, află în rândurile următoare.

Ce trebuie să mănânce un câine bolnav de parvoviroză și când este timpul să-l duci la veterinar? Află în rândurile următoare tot ce trebuie să știi despre această boală fatală pentru puii de câine.

RomaniaTV

Adelina Pestrițu și-a făcut o scanare a creierului. Când a venit rezultatul, să cadă din picioare!

Observatornews.ro

Trei nopți cu somn prost afectează inima. România, în topul Europei la cazuri de boli cardiovasculare

Ce trebuie să mănânce un câine bolnav de parvoviroză?

O preocupare frecventă a proprietarilor este legată de alimentația câinelui bolnav de parvoviroză. În faza acută a bolii, câinii refuză adesea atât apa, cât și mâncarea, iar oferirea acestora poate agrava simptomele. În această perioadă, medicii veterinari recomandă evitarea hrănirii pentru a reduce riscul de vărsături și pierderi suplimentare de fluide.

Pe măsură ce câinele începe să se recupereze și simptomele se ameliorează, este important să-i oferiți o dietă ușoară și blândă, pentru a nu stresa suplimentar sistemul digestiv. O alegere potrivită ar fi carnea de pui slabă, fiartă, combinată cu morcovi fierți sau orez. Aceste alimente sunt ușor de digerat și ajută la restabilirea echilibrului nutritiv al câinelui, fără a provoca iritații suplimentare la nivelul intestinului.

În timpul convalescenței, este esențial să reintroduceți hrana treptat, în porții mici, pentru a evita revenirea simptomelor digestive. Hidratarea este, de asemenea, crucială, dar trebuie administrată cu grijă pentru a preveni vărsăturile.

Prevenirea rămâne cea mai bună metodă de protecție împotriva parvovirozei. Vaccinarea completă a puilor este esențială pentru a-i proteja de această boală. Până la finalizarea schemei de vaccinare, proprietarii trebuie să evite expunerea puilor la locuri publice sau la alți câini nevaccinați.

Ce este parvoviroza?

Parvoviroza canină este o boală virală extrem de contagioasă, care afectează în special puii cu vârste cuprinse între 6 și 20 de săptămâni, deși poate apărea și la câinii mai în vârstă. Această boală este cunoscută pentru simptomele sale gastrointestinale severe, dar poate provoca și miocardită – o inflamație a mușchiului cardiac – la cățeii nou-născuți, ceea ce poate răspunde la întrebarea „de ce mor cățeii foarte tineri?”.

În general, câinii adulți sunt mai puțin afectați de parvoviroză, iar atunci când sunt infectați, simptomele tind să fie ușoare sau chiar inexistente. Totuși, parvoviroza rămâne una dintre cele mai frecvente și devastatoare boli virale care pot afecta câinii, în special în cazul celor tineri și nevaccinați.

Șansele de supraviețuire pentru un câine bolnav depind de mai mulți factori, inclusiv de capacitatea de a susține organismul afectat prin administrarea de fluide și electroliți. De asemenea, imunitatea naturală, care poate fi transmisă de la mama vaccinată puilor săi, joacă un rol crucial în protejarea împotriva acestei boli.

În prezent, datorită campaniilor de vaccinare și controlului populațiilor de câini, parvoviroza este mult mai rar întâlnită în țările dezvoltate. Cu toate acestea, în regiunile cu multe animale nevaccinate, cazurile de parvoviroză rămân relativ frecvente.

Simptomele parvovirozei variază în funcție de stadiul bolii, vârsta câinelui, starea sa imunitară și virulența virusului. Câinii bolnavi eliberează cantități mari de virus în mediu prin secreții și excreții, în special prin scaunele diareice și vomă. Primele simptome apar la 3-7 zile de la expunerea la virus și includ febră, depresie și lipsă de apetit. În cazuri severe, virusul poate afecta inima, provocând miocardită și insuficiență cardiacă.

Ce trebuie să mănânce un câine bolnav de parvoviroză? Deși nu există o dietă standard pentru perioada bolii, este important ca, atunci când cățelușul este bolnav, să încercați să-l mențineți hidratat și apoi să reintroduceți cantități mici de mâncare.