Ce sunt deniile din Postul Mare și ce semnificații au? Află de ce se țin în această perioadă!

Într-o perioadă în care românii sunt mai mult cu gândul la Paşte şi la Florii, trebuie să ştim că, între cele două momente, un punct important îl reprezintă deniile, respectiv deniile din Postul Paştelui care sunt săvârşite începând cu Seara Floriilor şi până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă o perioadă crucială și extrem de încărcată din punct de vedere religios pentru credincioșii ortodocși. În 2025, Postul Paștelui a început pe 3 martie și se va încheia pe 19 aprilie, iar Paștele ortodox se va sărbători pe 20 aprilie, în aceleași zile cu Paștele catolic, un fenomen rar care se întâmplă o dată la mulți ani.

RomaniaTV

Românii care Nu primesc 1 leu la bătrânețe, rămân complet descoperiți financiar

Observatornews.ro

Cea mai mare pensie din România a scăzut cu aproape 2.000 € după taxarea la CASS. Top 10 pensii din ţară

Ce sunt deniile din Postul Mare și ce semnificații au

Deniile sunt slube de seară care au loc în Postul Mare al Sfintelor Paști în toate bisericile ortodoxe din țară. Cele mai importante denii din Postul Paștelui sunt cele din Săptămâna Patimilor, care au o semnificație aparte și o încărcătură emoțională extrem de deosebită, amintindu-ne de patimile și răstignirea lui Iisus Hristos pe cruce.

Cele mai importante denii sunt cele din ultima săptămână a postului, adică Săptămâna Patimilor, care începe în seara Floriilor, duminica a șasea a Postului Paștelui, și continuă până în Vinerea Mare.

Cuvântul „denie” provine din slavonescul „vdenie” și se traduce prin „priveghere” sau „slujbă nocturnă”. Aceste slujbe sunt o formă de utrenie, oficiată în ajunul sărbătorii respective, dar cu un caracter special datorită semnificației lor adânci.

Deniile din Săptămâna Mare amintesc de patimile și răstignirea lui Iisus, iar credincioșii care participă la aceste slujbe se alătură spiritual la suferințele Mântuitorului. În această perioadă, liturghia și celelalte slujbe se oficiază într-o atmosferă de mare evlavie și smerenie, iar mulți dintre credincioși respectă cu strictețe rânduielile canonice, care includ post și abstinență.

Ce le este interzis credincioșilor în Săptămâna Mare

În Săptămâna Mare, ortodocșii respectă cu strictețe o serie de reguli bisericești și tradiții, menite să-i pregătească sufletește pentru Învierea Domnului. În această perioadă, se impune un post aspru, care include renunțarea la mâncăruri de origine animală, precum carne, brânză sau ouă și se recomandă să se consume doar mâncăruri de post, fără ulei sau alte alimente care nu sunt conforme cu învățăturile Bisericii.

Mai mult decât atât, în Săptămâna Mare sunt interzise anumite activități fizice și sociale, care ar putea distrage atenția de la pregătirea duhovnicească. De exemplu, în Vinerea Mare este interzis pescuitul, iar pescarilor li se recomandă să-ți țină năvoadele și undițele pe uscat pentru a evita ghinionul pe tot parcursul anului.

Începând din Joia Mare, mulți dintre credincioși respectă postul negru, adică o abținere completă de la mâncare și băutură, până la slujba de Înviere. Acesta este un gest de smerenie și de aprofundare a credinței, un moment de apropiere mai mare de Dumnezeu și de suferințele Mântuitorului. Iată care este legenda iepurașului de Paște.

De asemenea, în Săptămâna Mare, se impune și abstinența conjugală, iar credincioșii sunt chemați să-ți dedice mai mult timp rugăciunii și meditației spirituale, pentru a se pregăti astfel în fața sărbătorii Învierii.

Pe lângă interdicțiile religioase, în tradiția populară există numeroase obiceiuri și superstiții legate de Vinerea Mare și Paște. De exemplu, se spune că tăierea părului în Vinerea Mare poate preveni durerile de dinți pe parcursul anului.

De asemenenea, pescarii care nu respectă interdicția pescuitului în Vinerea Mare riscă să aibă un an cu ghinion. Pe lângă deniile din Postul mare, fiecare zi până la Paște are o semnificație specială.