Ce sunt cromozomii? Prof. dr. Miron Alexandru Bogdan: „Sunt cartea vieții fiecărui om” – VIDEO

Dacă nu știți ce sunt cromozomii, ați ajuns în locul potrivit! În emisiunea BZI LIVE, prof. dr. Miron Alexandru Bogdan, medic pneumolog și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București a discutat despre cromozomi și despre textul scris în cartea vieții fiecărui om.

Cromozomul reprezintă o structură celulară, care poate fi remarcată în cursul diviziunilor celulare, în etapa care poartă numele de metafază. Aceasta constituie forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică alcătuită din asocierea unei molecule de ADN cu proteine.

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

Rolul cromozomilor este de a păstra și de a transmite corect informația ereditară la celulele fiice în cadrul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice, notează Wikipedia.

Important de precizat este că fiecare celulă umană conține 46 de cromozomi, jumătate de la mamă, iar cealaltă jumătate de la tată, care sunt organizați în perechi.

Ce sunt cromozomii? Explicația medicului Miron Alexandru Bogdan

Cromozomii, cunoscuți și sub numele de „corpusculi colorați”, constituie elementele componente ale nucleului celular, în care se află moleculele de ADN purtătoare de gene. Fiecare cromozom are în componența sa o singură moleculă de ADN. Nu multă lume știe, dar cromozomii dispun de un număr și de o configurație specifică fiecărei specii, constituind elemente dinamice, dar și constante ale celulei.

Ramura geneticii care se ocupă de studiul cromozomilor, de anomaliile cromozomiale și de efectele lor fenotice, utilizând metode citologice și genetice este citogenetica.

„Există niște oameni care au niște gene defectuoase, se nasc cu niște trăsături. Știți că genomul, suma genelor pe care le avem în cromozomi, cromozomii, vă reamintesc, că sunt cartea vieții fiecărui om, efectiv e un text, o succesiune de nucleotide, se cheamă, care formează litere, iar literele formează cuvinte, iar cuvintele astea asociate formează un text. Este textul care povestește despre fiecare dintre noi, iar această carte este în fiecare celulă pe care o avem. Închipuiți-vă ce minune e asta! Fiecare dintre noi avem cărticica noastră. Nici măcar doi frați gemeni nu au cărticica la fel, au niște mici modificări în textul vieții lor înscris în celulă.”, a declarat prof. dr. Miron Alexandru Bogdan, pentru BZI LIVE.

Prof. dr. Miron Alexandru Bogdan: „Aceste gene proaste, în termeni de genetică aplicativă, se cheamă penetranță”

Potrivit medicului Miron Alexandru Bogdan, unii oameni se nasc cu niște cromozomi defectuoși, cu niște cuvinte nefericite. Aceștia pot să inducă o formă specială de hipertensiune pulmonară, care își are obârșia în însăși peretele arterial pulmonar și care, din păcate, se poate și transmite. Din fericire, aceste gene proaste, câșe, sunt gene care, în termeni de genetică aplicativă se cheamă penetranță, iar penetranța este de doar 10%. Iată la ce se referă acest termen:

„Ei, unii dintre oameni se nasc cu niște fraze, cu niște cuvinte proaste, niște cuvinte nefericite. Și una dintre aceasta poate să inducă o formă specială de hipertensiune pulmonară, care își are obârșia în însăși peretele arterial pulmonar și care, din păcate, se poate și transmite. Știți care e norocul nostru? Este că aceste gene proaste, câșe sunt gene care, în termeni de genetică aplicativă se cheamă penetranță. Penetranța acestor gene este cam 10%. Ce înseamnă asta? Din 10 purtători ai genei, doar unul are hipertensiune pulmonară. Deci putem transmite caracterul, dar nu putem să transmitem și oala. Asta ca să se liniștească cei care ne ascultă, chiar dacă au niște gene un pic mai bâlbâite, ca să zic așa, cu note false, să nu se deprime, fiindcă ce îi e scris fiecăruia, e deasupra cărții vieții. Adică e deasupra geneticii și atunci trebuie să avem încredere, să avem nădejde în destinul nostru.”, a adăugat prof. dr. Miron Alexandru Bogdan.