Prima pagină » Actualitate » Ce spunea generalul Aurel Rogojan despre cum serviciile secrete ar fura la alegerile din România: ”Unde au dispărut 2 milioane de oameni?” – VIDEO
Ce spunea generalul Aurel Rogojan despre cum serviciile secrete ar fura la alegerile din România: ”Unde au dispărut 2 milioane de oameni?” - VIDEO

Ce spunea generalul Aurel Rogojan despre cum serviciile secrete ar fura la alegerile din România: ”Unde au dispărut 2 milioane de oameni?” – VIDEO

07 feb. 2024, 14:24,
în Actualitate

Anul 2024 este cel mai important an de după 1989 pentru că sunt patru rânduri de alegeri, alegeri care vor stabili viitorul României. Românii trebuie să nu-i aleagă pe actualii guvernanți, PSD-PNL pentru că ne duc către o instabilitate și incertitudine fără precedent în democrație. În tot acest context extrem de important pentru democrație, un clip vechi de câțiva ani a ajuns viral pe rețelele de socializare. Generalul Aurel Rogojan vorbea, cu subiect și predicat, despre cum fură serviciile la alegeri.

Unde dispar 2 milioane de oameni? Generalul Aurel Rogojan face dezvăluiri

Într-o emisiune din urmă cu câțiva ani, generalul Aurel Rogojan explica, pe date concrete, cum există anumite probleme în ceea ce privește numărul de oameni înscriși pe listele de votare. Ori acest lucru le-ar convine de minune serviciilor secrete care în acest fel au 1-2 milioane de voturi pe care le pot plimba dintr-o parte în alta. În altă ordine de idei, generalul vorbea despre softul pentru aplicațiile folosite în procesul de votare care a fost atribuit cu dedicație oamenilor șantajabili care pot răspunde la comenzi:

Iubiții mei confrați, pentru că așa îi numesc eu pe jurnaliști. Ei sunt cei mai buni prieteni ai ofițerilor de contrainformații. Folosesc aceleași instrumente, mijloace, metode de interpretare, diferă doar segmentele de valorificare a informațiilor. Luați dvs comunicatului Institutului Național de Statistică de la jumătatea acestui an și veți constata o cifră de 19 milioane și ceva. Luați comunicatul Ministerului Învățământului unde se spune că au pășit pe școala îvățământului 3 milioane. Păi 19 fără 3 fac 16. Luăm segmentul de la 14 până la 18 ani care mai este 1,5 milioane de votanți. De ce avem în listă 18 milioane?

Ce se întâmplă cu 2,7 milioane în plus? Ce se întâmplă cu aceste cifre? Cum sunt ele manipulate în procesul de transmitere a datelor, proces asupra căruia și domnul Băsescu și Mihai Răzvan Ungureanu au făcut declarații (n.red. interviul este din perioada în care Băsescu era președinte) (…) Cei doi au făcut declarații că o anumită instituție a statului poate să arunce, dintr-o parte în alte cu 1-2 milioane de voturi. Când s-a aruncat cu 300.000 de voturi s-a spus că a fost MISA, când s-a aruncat cu 50.000 de voturi au fost niște autobuze care au dus votanții. Dar când se jonglează cu milioane, atunci ce mai e? De ce trebuie să fie militarizată autoritatea care securizează procesul electoral? De ce se implementează acest soft de import? De ce acest soft de import este implementat de o firmă agreată. De ce această firmă a fost Asesoft etc? Fiindcă agrementul a fost că asta este persoana cu care mergem până la capăt. Persoana are zeci de dosare penale, iese în media și face presiuni pe autorități, nu i se intâmplă nimic. În ce lume trăim? a explicat generalul Aurel Rogojan

Sistemul de evidență a populației deține toate datelele importante

În continuarea interviului, sursa citată menționează că sistemul de evidență a populației deține tot felul de informații, de la vârsta de zero ani până când decedezi. Ba mai mult, sistemul a fost aproape gata încă de la începutul anilor 90, și ar fi trebuit să fie unitar. Totuși, acest lucru nu se întâmplă, iar fiecare instituție are propria bază de date care este administrată de diverse persoane care nu au mereu cele mai bune intenții. Ceea ce spune generalul Aurel Rogojan ne poate stârni frica pentru că un asemenea sistem informațional coraborat, în zilele noastre, cu inteligența artificială, ar putea să ne pună mari semne de întrebare:

Să vă spun ceva despre sistemul de evidență a populației. Un sistem național ca să fie pe deplin integrator se bazează pe un trunchi comun care este evidența persoanelor, de la zero ani până la n ani, cât trăiește persoana respectivă. Sistemele de informații în lumea occidentală, eu cunosc modelul italian, l-am studiat în anii 70 când a început informatizarea Ministerului de Interne, merge pe acest trunchi comun. La zero ani s-a născut, la o zi i s-a administrat medicamentul, la trei luni i s-a administrat vaccinul. Începe grădinița, se deschide alti trunchi. În momentul în care începe serviciul etc, se deschide alt trunchi. Deci, toate sistemele, bazele de date ale instituțiilor sunt pe acest trunchi de evidență a persoanei unde balează potrivit cheilor de acces, de codificare, potrivit competențelor sale legale. În România, în 1990 era aproape complet informatizat sistemul de evidență.

În București era gata încă de la jumătatea anilor 70. Ei, toate aceste sisteme de baze de date care puteau să conducă la o unitate a concentrării informațiile și a utilizării corecte de către toate instituțiile statului, potrivit competențelor date de lege, a fost distrus. De acum, fiecare autoritate publică are baza ei de date, furnizorul ei de soft și hard și în loc să fie o politică unitară, că suntem stat unitar, avem o politică de Ev Mediu de feudă în domeniul informaticii. Deci Guvernul nu poate niciodată să aibă o decizie fundamentată pe informații corect implementate. De multe ori decizii sunt greșite din cauza erorilor programate și implementate în sistemele informatice. În sistemul informatic se cheltuie miliarde anual dar de implementat nu se implementează nimic, nu funcționează. Avem rețeaua de fibră optică în spectrul larg, cea mai rapidă viteză de circulație. Dar unde? La internet unde informația este controlată și pe care dacă nu o verifici, poți să iei plasă. a conchis generalul Aurel Rogojan.

Aurel Rogojan a fost șef de promoţie al Şcolii militare de ofiţeri activi a Consiliului Securităţii Statului, cu specializarea în contraspionaj (1970), şi absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1973), a făcut şi studii postuniversitare de psihopedagogie, criminologie şi management politico-administrativ. Activitatea profesională şi-a început-o în 1970 la Securitatea Municipiului Bucureşti. Între 1977 şi 1985 a fost şeful de cabinet al generalului colonel Iulian Vlad (secretar de stat în Ministerul de Interne, din 1984 adjunct al ministrului de Interne, iar din 1987 ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului – D.S.S.).+

 

Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Aurel I. Rogojan la comanda Serviciului Independent Secretariat-Juridic al D.S.S. Între 1990 şi 2006, în cadrul Serviciului Roman de Informaţii, s-a ocupat de reglementarea şi planificarea activităţii de informaţii, a predat în instituţii de profil şi a asigurat, din posturi de mare răspundere, managementul resurselor informaţionale. S-a aflat neîntrerupt în activitate între 1970 şi 2006.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`