Ce spune un român, sub protecția anonimatului, despre miza recensământului 2022: Serviciile secrete folosesc informațiile noastre personale

Pe o rețea de socializare circulă un filmuleț despre modul în care, potrivit acestuia, datele din recensământ sunt folosite de serviciile secrete. Românul a cărui identitate nu este cunoscută din motive lesne de înțeles, explică cum funcționează toată schema recensământului.

Recensământul este o miză foarte mare pentru serviciile secrete românești

La începutul intervenției, românul explică faptul că recensământul este o miză mare pentru serviciile secrete românești. Acestea caută să aibă o bază de date comună și mare care să permită accesul la datele persoanale ale românilor. La momentul anului 2022, România are peste 80 de baze de date, toate controlate din punct de vedere tehnic de către STS. Astfel, prin STS, SRI are acces la date personale, chiar și medicale:

Stirile PROTV

O femeie din Suceava a primit în casă un grup de colindători și le-a comandat pizza. După câteva ore, a avut un șoc

RomaniaTV

Lovitura grea pentru "Beleaua" Corduneanu. Cel mai temut interlop şi-a găsit naşul mai ceva ca Al Capone

Recensământul este o miză foarte, foarte mare. Este o miză mare pentru puterea ascunsă care nu este la vedere din societatea noastră. Baza de date a INS nu este gestionată de INS, toate bazele de date sunt gestionate de STS, şi prin STS de SRI. nU E NICIO problemă pentru SRI spă aibă acces la toate informaţiile acestea şi mai ales că pentru SRI nu este important să aibă acces la un set de date, pentru SRI este important să aibă acces la toate seturile de date . Ei au un program care emit tot felul de predicții şi emit predicții pe aceste date de lucru. Ei pot conjuga datele cu alte baze de date care se actualizează regulat. Adică recensământul îl avem odată la 10 ani, dar în intervalul acesta cu datele pe care le ai de la INSEE, tu poţi lucra în mod actualizat pe datele care se actualizează în mod permanent. Una este să ai10 baze de date de mărimea celei a rencesământului şi să încerci să le conjugi, şi alta e să ai o singură bază de date cum este cea produsă de recensământ la care să adaugi actualizări în ritmul tău pe baza celorlalte 80 de baze de date care există în instituțiile publice. La nivelul țării noastre, bine acum este pus la punct cloudul guvernamental. Baza de date de la INSE nu are legătură cu baza de date de la ANAF sau de la Evidența Populației. Ele par insularizate, singura instituție care are acces direct la toate bazele de date, este STS-ul. STS-ul le administrează, şi nu doar le administrează, el le poate prelua în administrare, poate veni în primărie şi spune că primăria este obiectiv de nu ştiu ce, iar infrastructura critică va fi gestionată de STS. Prin STS intră comunitatea națională de informații, în subordinea CSAT, un punct comun de lucru din toate serviciile de informații. Se folosesc de același program informativ al SRI, dar cu cont privat, fiecare serviciu secret are contul lui de lucru pentru activitate proprie.

SRI poate avea acces la date medicale

O altă supoziție realizată de către românul care a rămas anonim este cea în care SRI are acces la date medicale, date care ar trebui să fie confidențiale și protejate de Constituția României. Cetățeanul explică modul în care serviciile secrete pot avea acces la astfel de date:

Există excepții inclusiv pentru date cu caracter medical, date care ar trebui să fie foarte protejate și confidențiale.Dacă vreau să aflu câte avorturi a făcut doamna Elena Udrea, ar trebui să îmi fie imposibil. Nu este imposibil pentru SRI. SRI poate vedea informațiile astea, există șansele să se afle acest lucru dacă le-a făcut într-un cabinet sau într-un spital, acum speculez, dar dacă le-a făcut într-un cabinet sau spital care şi-a decontat orice formă de serviciu, ei sunt obligaţi să aibă un program de statistică medicală. Ei, SRI poate avea acces la acest tip de informaţii.

 

Guvernul poate analiza câte persoane vor ieși la proteste în decembrie

O altă supoziție extrem de plauzibilă este cea în care Guvernul, pe baza unei analize de predictibilate făcută de un soft, poate ști câți români ar putea să iasă la proteste în decembrie. Calculul este unul simplu și se bazează pe ideea de câștig a românilor. Concret, dacă veniturile românilor vor scădea in decembrie, este mai posibil să avem un număr mare de protestatari:

Primăriile, Guvernul, nu pot să lucreze fără aceste date specifice care rezultă din recensământ, insă în acelaşi timp, recensământul este folosit pentru conservarea bazei de putere din umbră şi conservarea lucrurilor altfel cum au fost până acum. Statul trebuie să ştie ce bază materială am eu, îl ajută pe baza softurilor predictive ale serviciilor, să anticipeze o reacție din partea mea. Dacă statul ştie ce datorii am eu, care sunt sursele mele de venit, el poate să îşi dea seama care este gradul meu de mobilitate, de curaj, de disponibilitate de a învesti în acţiuni de protest, dacă ne împotrivit nu ştiu cum, sau în luna decembrie să ieșim în stradă. Din câte știe statul, în decembrie populația va avea cu 50% mai puţine venituri, prin urmare o să iasă cu 30% mai mulţi decât în alte dăți. Ei, cam ăsta este modul în care statul vrea să-și conserve puterea. Ei spun că au rămas 15% oameni de recenzat. Eu mă îndoiesc, eu cred că sunt minim 30% oameni de recenzat, fără a lua în calcul pe cei care sunt plecaţi în afara țării şi pe cei care sunt 5000 într-un singur apartament, moldoveni, ruşi, evrei care au cetățenie românească doar pentru a avea paşaport. Mă uit şi în jurul meu că sunt puţini recenzaţi.

Datele personale ale românilor sunt folosite în alte scopuri decât cele menționate

Statul român susține că are nevoie de datele personale ale românilor pentru a putea efectua politici de predictibilate pentru următorii 10 ani. Totuși, cetățeanul nostru se întreabă retoric dacă nu cumva datele personale ale tuturor românilor nu au fost folosite și în alte scopuri. Așadar, acesta consideră că societatea civilă trebuia să întrebe statul român care au fost politicile publice din urmă cu 10 ani când a fost precedentul recensământ. Dacă aceste politici nu există, atunci este clar o încălcare a Constituției:

Ei spun că au nevoie de recensământ pentru a profila politicile publice pe care ei trebuie să le ia în următorii 10 ani. Bun, dar atunci eu trebuie să întreb care sunt politicile publice și care sunt seturile de date statisticie care au fost folosite în cei 10 ani anterior. Că şi în 2011 când a fost recensământul, ei au invocat acelaşi motiv. A fost primul recensământ, când a fost un chestionar la fel de intruziv. Bun, voi m-ați întrebat atunci de toate, ce fel de centrală am, cât consum, cât plătesc, unde lucrez, ce studii am, la ce v-au folosit? Pentru că nu ați folosit efectiv aceste date, voi nu aveţi dreptul să mi le cereți acum pentru că deja a existat o încălcare. Folosirea datelor cu caracter personal trebuie să fie proporţionala şi adecvată scopului pentru care a fost colectată. Noi nu am avut acest lucru în politică publică. Noi am avut doar segmentul de colectare. Mă îndoiesc că tipul ăsta de informaţii, dus până la nivel micro, pe CNP, nu există niciun alt set de date atât de comprezit. În ultimii 10 ani, astfel de date au fost folosite doar de securiști. Nu au fost folosite de Guvern. Normal era ca societatea civilă să spună să ne arate și nouă cum ați folosit datele acestea. Există un risc de a se produce un efect de putere în tabăra serviciilor, cea din umbră, iar datele acestea să nu poată fi folosite în serviciile publice. Eu îţi ofer posibilitatea ca tu autoritate publică să te folosești de datele persoanele în activitatea ta, dar tu să limitezi puterea serviciilor secrete, care servicii secrete folosesc acest tip de statistic ca să cape putere asupra politicului. Noi avem un politic controlat de servicii secrete pentru că politicul este mai prost decât serviciile secrete. conchide cetățeanul român.

Informațiile prezente reprezintă punctul de vedere al unui român și nu reprezintă un proces de intenție. Lucrurile pot sta diferit în realitate.