Ce spune rectorul UAIC, una dintre cele mai mari universități din țară, despre efectele Ordonanței „trenuleț”. Prof. univ. dr. Liviu Maha: „Impactul negativ cel mai important va fi resimțit la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, sectorul cel mai dinamic al economiei”

Adoptarea Ordonanței „trenuleț”, la începutul anului 2025, aduce în prim-plan provocările macroeconomice cu care se confruntă România. Spre deosebire de anii precedenți, când măsurile de austeritate erau luate spre finalul anului, această abordare timpurie semnalează presiuni bugetare acute și necesitatea unor măsuri urgente, inclusiv pentru construcția bugetului din 2025.

Ordonanța „trenuleț” aduce în prim-plan provocările macroeconomice pe care le confruntă România

Potrivit rectorului Universității „Alexandru Ioan Cuza”, ordonanța cuprinde măsuri diferite care afectează diverse categorii sociale și economice. Deși unele sunt considerate legitime, altele sunt puternic criticate de mediul de afaceri și organizațiile civice. Lipsa unei strategii bugetare coerente și inconsecvența în aplicarea politicilor economice ridică semne de întrebare.

Stirile PROTV

Prinţesa Kate împlineşte 43 de ani. Cum își sărbătorește ziua de naştere și ce își dorește să realizeze în 2025. GALERIE FOTO

RomaniaTV

BOMBA ZILEI! Monica Gabor a născut în secret un băiețel! Vedeta a devenit mamă la 18 ani distanță de când a adus-o pe lume pe Irinuca

„Spre deosebire de anii trecuți, când au fost luate măsuri de austeritate în cea de-a doua parte a anului, această așa-numită Ordonanță «trenuleț» a fost adoptată la începutul anului, ceea ce confirmă problemele macroeconomice cu care ne confruntăm și necesitatea unor măsuri urgente, inclusiv în ceea ce presupune construcția bugetului pentru anul 2025. Acest act normativ este destul de eterogen, conținând măsuri foarte diverse și afectând categorii foarte variate de cetățeni și firme. Unele sunt legitime și corecte, în timp ce altele sunt contestate vehement de mediul de afaceri sau de diferite organizații civice sau profesionale. Dincolo de logica din spatele acestor decizii, trebuie subliniată inconsecvența, cel puțin la nivel declarativ. Ceea ce era firesc acum câteva luni și era planificat prin lege a se întâmpla și în 2025 nu mai este posibil. Calcule care păreau valide acum ceva timp nu mai sunt valabile. Ceea ce reiese din acest demers este lipsa unei strategii bugetare, cel puțin pe termen mediu, pentru a nu fi luați prin surprindere de astfel de acte normative”, a spus prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

02:00, 10 Jan 2025

Studenții cer o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, dar și cu cei ai Autorității pentru Reformă Feroviară

02:00, 09 Jan 2025

Studenții cer Guvernului să renunțe la măsurile de austeritate care îi afectează: „Vă bateți joc de noi și, implicit, de viitorul acestei țări!”

Mediul de afaceri, se află și el în dificultate. Adoptarea măsurilor fiscale incluse în ordonanță pune presiune pe mediul antreprenorial, în special pe întreprinderile mici și mijlocii. Noile impozite, reducerea plafoanelor fiscale și climatul de austeritate afectează comportamentul consumatorilor și, implicit, afacerile. Pe lângă impactul direct al măsurilor, antreprenorii se confruntă și cu problemele generate de inflație, lipsa predictibilității și dezechilibrele macroeconomice.

„Mediul antreprenorial va avea de suferit în urma recentelor măsuri adoptate prin Ordonanța «trenuleț», atât din perspectiva noii presiuni fiscale – fie că e vorba de noi impozite și taxe sau de reducerea unor plafoane care ofereau anumite avantaje fiscale –, cât și a climatului general, unul de austeritate, care influențează inclusiv comportamentul consumatorilor. Trebuie subliniat că, dincolo de anumite măsuri concrete, antreprenorii suferă, în general, și din cauza dezechilibrelor macroeconomice, a riscurilor inflaționiste, a lipsei de predictibilitate în ceea ce privește politicile economice. Trebuie subliniat faptul că impactul negativ cel mai important va fi resimțit la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, sectorul cel mai dinamic al economiei, în care investitorii români dețin cea mai mare pondere”, a adăugat rectorul Liviu-George Maha.

Liviu-George Maha: „Problema deficitului bugetar este una serioasă”

România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, cheltuielile depășind veniturile cu 25-30%. Problemele se leagă atât de veniturile scăzute, care reprezintă doar o treime din Produsul Intern Brut (PIB), cât și de structura ineficientă a cheltuielilor publice. În timp ce taxarea veniturilor din muncă este ridicată, alte surse de venit sunt insuficient exploatate, iar evaziunea fiscală rămâne o problemă persistentă.

„Problema deficitului bugetar este una serioasă, statul cheltuind cu aproximativ 25-30% peste ceea ce încasează ca venituri, și are la bază două cauze principale. Pe de o parte, veniturile statului reprezintă doar aproximativ o treime din Produsul Intern Brut, în condițiile unui sistem de impozite și taxe care are nevoie de o reformă consistentă. De exemplu, avem o taxare foarte ridicată a veniturilor din muncă, în timp ce alte potențiale surse de venit sunt mai puțin abordate. În plus, există încă evaziune fiscală, multe activități economice sunt nefiscalizate, se muncește la negru, ceea ce afectează negativ veniturile bugetare. Pe de altă parte, e vorba de cheltuielile realizate, acestea fiind cu mult mai mari decât veniturile colectate, în timp ce structura acestor cheltuieli nu este una care să genereze foarte mult optimism”, a spus prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Conform celor declarate de rectorul universității, gradul de îndatorare al României nu este unul foarte ridicat, dar un asemenea deficit nu poate fi susținut la nesfârșit prin împrumuturi. O soluție pe care acesta a identificat-o ar presupune orientarea a tot mai multe resurse bugetare către cheltuieli cu impact asupra dezvoltării economice. În plus, măsurile precum Ordonanța „trenuleț” ar trebui însoțite de reforme reale, cu impact asupra cheltuielilor statului.

„Deocamdată, gradul de îndatorare al României nu este unul foarte ridicat, dacă ne raportăm la situația celorlalte state membre ale Uniunii Europene și nu numai, dar e evident că un asemenea deficit nu poate fi susținut la nesfârșit din împrumuturi. Cu alte cuvinte, este vorba de problema sustenabilității pe termen lung, soluția fiind orientarea a tot mai multe resurse bugetare către cheltuieli cu impact asupra dezvoltării economice, cum e cazul proiectelor de infrastructură, al investițiilor în general, către domeniul cercetării științifice și inovării tehnologice etc.. În același timp, măsurile pe termen scurt, cum sunt cele incluse în Ordonanța «trenuleț», ar trebui însoțite de reforme reale, cu impact asupra cheltuielilor statului: reorganizarea administrativ-teritorială, eficientizarea administrației publice centrale, reducerea birocrației și extinderea procesului de digitalizare în instituțiile publice, optimizarea proceselor de achiziții publice etc.. Totodată, ar fi necesare și măsuri care să asigure echitate în aplicarea unor politici publice, cum e cazul sistemului de pensii, ceea ce ar crește încrederea cetățenilor în rolul statului de autoritate de reglementare și în capacitatea acestuia de a gestiona eficient fondurile colectate ca taxe și impozite”, a adăugat acesta.

În acest context economic dificil, există totuși premise favorabile pentru regiunea de Nord-Est a României. Proiectele majore de infrastructură, precum autostrăzile A7 și A8, sunt menționate de rectorul Liviu-George Maha drept factori care vor atrage investiții, vor genera economii de timp și de resurse financiare, dar vor crește și competivitatea produselor exportate. De asemenea, fondurile europene rămân o alternativă viabilă pentru suplinirea resurselor bugetare și stimularea dezvoltării economice în zona Moldovei.

În contextul economic actual, adoptarea Ordonanței „trenuleț” evidențiază provocările și presiunea tot mai mare de a găsi soluții rapide pentru un deficit bugetar greu de gestionat.