În funcție de fiecare organism în parte, dar și de forma prin care a fost preluată toxina din corp, pot exista diferite simptome ale botulismului. Semnele pot apărea în câteva ore de la contaminare, dar chiar și în câteva zile, până la 10 zile după contaminare, infecția.
Botulismul este o afecțiune rară, dar foarte gravă, cauzată de o toxină care atacă nervii organismului. Botulismul determină simptome care pot pune viața în pericol, iar toxina care provoacă boala infecțioasă este produsă de un tip de bacterie numită Clostridium botulinum.
Ce simptome are botulismul și de ce apare
Botulismul poate apărea ca urmare a contaminării alimentelor sau a rănilor deschise. Afecțiunea este des întâlnită și la bebeluși, atunci când sporii bacterieni se dezvoltă în intestinele sugarilor.
În cazuri mult mai rare, botulismul poate fi cauzat și de tratamentele medicale, de exemplu atunci când se injectează prea multă toxină botulinică, din motive cosmetice sau medicale.
Această formă rară se numește botulism iatrogen, adică boală cauzată de un examen sau tratament medical. O altă formă rară de botulism poate apărea din inhalarea de toxine, ca urmare a unor evenimente de tip bioterorism. Este bine de menționat că toate formele de botulism pot fi fatale și sunt considerate urgențe medicale.
Simptomele botulismului pot varia, în funcție de tipul de boală, și pot fi de la ușoare până la severe. Se pot dezvolta începând cu 3 – 30 de zile după expunerea la sporii bacteriei Clostridium botulinum.
Simptomele botulismului infantil sunt: pleoape căzute (ptoză); pierderea expresiei faciale; salivare excesivă; plâns slăbit; hrănire lentă sau refuzul hranei; reflex de gag redus (contracție-reflex care împiedică înecarea); constipație; slăbiciune; respirație dificilă.
Simptomele botulismului la copiii mai mari și la adulți debutează, de obicei, la nivelul mușchilor feței, ochilor și gâtului. Întârzierea tratamentului duce la agravarea simptomelor, care se vor localiza și în alte părți ale corpului.
Manifestările pot apărea de la câteva ore până la câteva zile de la ingerarea sporilor bacteriei și includ: pleoapele căzute (ptoză); vedere dublă sau încețoșată; gură uscată; vorbire neclară; dificultate la înghițire (disfagie); respirație dificilă; slăbiciune sau paralizie a brațelor sau picioarelor; greață și vărsături.
Cum este diagnosticat și ce tratament are
Pentru a diagnostica botulismul, medicul va efectua un examen fizic și va chestiona pacientul despre simptomele resimțite, dar va verifica și starea musculaturii, dacă prezintă slăbiciune sau simptome de paralizie.
Botulismul poate debuta cu simptome asemănătoare altor afecțiuni, inclusiv accidentul vascular cerebral, meningita sau sindromul Guillain-Barré (boală neurologică rară). Din acest motiv, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a confirma un diagnostic de botulism.
Testele care vor confirma un diagnostic inițial de botulism sunt cele care determină prezența toxinei în sânge, scaun, sau vărsături. Iată ce să faci în momentul în care îți curge sânge din nas. Probleme de alimente suspecte pot fi de asemenea, testate pentru toxină.
Tratamentul botulismului va fi prescris de medicul specialist în funcție de cauza și, mai ales, de severitatea manifestărilor bolii. Medicina modernă utilizează o varietate de opțiuni de tratament, cel mai frecvent fiind acela al administrării unui medicament antitoxină.
Antitoxinele blochează activitatea toxinei în fluxul sanguin, prevenind astfel ca toxinele să provoace mai multe daune. Antitoxina nu poate vindeca, însă, efectele produse de infecția bacteriană, motiv pentru care este posibil să fie nevoie de spitalizare îndelungată. Oricine prezintă simptome de botulism trebuie să apeleze de urgență la un consult medical.