O fata casatorita civil, dar nu si in fata Domnului, sta impreuna cu sotul ei. Credeti ca este pacat sa intre in biserica? Are iertare din partea Domnului? Nu este vorba daca este pacat sau nu, ci problema este ca cinci categorii de oameni nu se ingroapa in cimitir: spanzuratii, nebotezatii, sectantii (ereticii), ateii si necununatii.
Pentru ca a trai necununati inseamna a fi continuu cu sabia scoasa la Dumnezeu, iar de retinut este ca ucigasii se ingroapa in cimitir. De ce? Nu stie de ce a omorat, cum a omorat, a fost greseala lui, pacatul lui, s-a spovedit sau nu s-a spovedit. El se ingroapa in cimitir. Biserica n-are oprelisti in cimitir pentru criminali, dar pentru necununati da. Ei nu se ingroapa in cimitir. De aici vedeti cat este de grav pacatul necununiei. Problema cu intratul in biserica este altceva si depinde de ce intram. Poate vrea sa intre in biserica sa se spovedeasca si sa puna inceput vietii lui celei noi, deci atunci este foarte bine.
Pentru cei ce traiesc necununati
Nu pot merge alaturi pacatul neparasit si canonul de cainta pentru pacat, pentru ca pacatul batjocoreste cainta. Trebuie parasit sau desfiintat pacatul pentru ca roadele caintei sa se vada.
Cei ce traiesc necununati, mai intii calca porunca a 7-a „sa nu traiesti in desfranare”. Deci, toata balaciunea curvareasca este asupra lor si pe haina botezului.
In al doilea rand, se socotesc ca cei ce sunt potrivnici Sfintelor Taine si harului lucrator prin Sfintele Taine. De aceea cei ce traiesc necununati nu se pot impartasi pana ce nu se cununa la preot daramand zidul vrajbei dintre ei si Dumnezeu, chiar daca se spovedesc si fac canon. Nu le foloseste canonul dat de preot daca traiesc in continuare in pacatul curviei si se impotrivesc tainei Sfintei Cununii. Nu pot merge alaturi pacatul neparasit si canonul de cainta pentru pacat, pentru ca pacatul batjocoreste cainta. Trebuie parasit sau desfiintat pacatul pentru ca roadele caintei sa se vada. Tot din acest motiv nu le sunt primite darurile la Sfantul Altar: pomelnicele, lumanarile, faina, uleiul si alte daruri. Tot din aceasta cauza, la randul lor nu pot cununa ca nasi pe altii. Mai intai trebuie sa se cunune ei si apoi sa cunune pe altii. Nu pot fi martori la savarsirea unei Sfinte Taine atata timp cat ei s-au dovedit a fi vrajmasii Sfintelor Taine. Inainte ca acestia sa se cunune trebuie sa faca o spovedanie generala, iar preotul le poate da canon: sa posteasca o saptamana, sa se pastreze curati pana la cununie, sa pastreze discretie la cununie, fara alai si petrecere, imbracati obisnuit, si canon de pocainta dupa canonicitatea Sfintei Biserici.
Cunosc foarte multe cazuri, perechi de tineri si chiar oameni in varsta, care au trait o vreme indelungata necununati (5-10 ani) din diferite motive, iar dupa ce s-au cununat n-a durat un an sau doi si s-au despartit. Au trait mai mult impreuna necununati decat dupa ce s-au cununat, de ce se intampla lucrul acesta ?
Asa se intampla. In loc sa asculte de sfatul parintilor si de porunca lui Dumnezeu sa nu pacatuiasca inainte de cununie, unii incep viata si petrec o bucata din ea impreuna in pacatul curviei. Acestia pentru ca nu s-au pazit, i-a aprins diavolul desfranarii cu focul si dulceata pacatului, dupa care le-a dat mereu amanare si apoi rusinea. Au amanat primirea Sfintei Taine a Cununiei sub diferite motive: ca nu ar fi parintii de acord pentru unii, ca este prea devreme sa se cunune pentru altii, ca este mai bine sa traiasca de proba pentru a se convinge daca se potrivesc ca nu cumva mai tarziu sa constate ca nu se potrivesc si sa se desparta si alte motive, toate nejustificate din punct de vedere moral-religios. Dupa ce a trecut timpul, au aparut copiii, lumea ii stie si le da rusinea ca sa moara in starea aceasta, pentru osanda la judecata: „in ce te voi gasi in aceea te voi judeca.”