Ce se ascunde de fapt în organizaţia celebră a francmasonilor – FOTO, VIDEO

Astăzi, 19 mai 2022, în Studioul BZI LIVE a fost programată o ediţie dialog care a avut ca principal subiect francmasoneria. Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, important universitar şi istoric a ţinut să detalieze ce se ascunde de fapt în această organizaţie celebră.

„Pentru că fireşte francmasoneria s-a născut ca un ordin. Oamenii epocii cu influenţă care au jucat un rol au suscitat întrebări. Din cei 75 membri cunoscuţi ai Junimii, 24 au fost iniţiaţi în Lojă. Lumea caută explicaţii pentru anumite gesturi sau realităţi. Structura şi modalitatea în care a funcţionat francmasoneria a inspirat societăţile. Teroriile consipirationiste dau explicaţii cele mai facile şi cele mai uşor de detaliat. Francmasoneria nu a răspuns niciodată niciunei provocări. Primele scrieri anti francmasonice au apărut după 1917. Au fost acuzaţi, dar lucrurile au fost lămurite”, a menţionat universitarul Cătălin Turliuc, în Studioul BZI LIVE.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

De asemenea, istoricul a menţionat care sunt cel două principii fundamentale ale francmasoneriei, şi anume să nu se facă sau să discute politică şi religie.

„Francmasonii regulari şi-a asumat două principii: să nu facă sau să discute politică şi religie. Lucrurile au fost asumate, normele de recunoaştere au fost stabilite în 1929. S-a vorbit mult de revoluţii, schimbările care s-au petrecut în lume şi francmasonii au fost consideraţi vinovaţi. Dacă ar fi să semnalăm ceva, francmasoneria regularaă apără suveranitatea clasică, la curentele globaliste, nu şi-a asumat niciodată nimic. Au fost sprijinitorii democraţiei clasice şi au venit în compensaţii cu marile tragedii. Tot mai puţini oameni sunt atraşi din cauza mass mediei şi etc. De multe ori francmasoneria ajută foarte mult şi donează”, a mai menţionat istoricul.

Regulă fundamentală a francmasoneriei

În continuarea declaraţiilor sale, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc a ţinut să menţioneze care este una dintre regulile fundamentale a francmasoneriei. Istoricul a precizat că francmasonii sunt obligaţi să datoreze bunăvoinţă şi ajutor tuturor semenilor.

„Una din regulile fundamentale a francmasoneriei este de a respecta un cod în care datorezi bunăvoinţă şi ajutor. Nu există nimeni care francmasoneria îl pune într-un loc. Fă celorlalţi tot binele pe care ai vrea să ţi-l facă ţie. Chestiunea egalităţii provine din vocabularul francmasoneriei. Există principiul care nu obligă. Lumea nu s-a construit pe contracte, ci pe o înţelegere şi o strângere de mână. Foarte multe tratate nu au fost respectate. Cred că a manifesta bunăvoinţă, înţelegere, a nu compromite, a nu încălca legea, a nu favoriza pe cineva sunt principii ale francmasoneriei. Ascensiunea socială nu are legătură cu francmasoneria.

Francmasoneria este o spiritualitate sapienţială, o altă cale de cunoaşte în afară de cea clasică. Ea a rămas la cele 7 arte liberale, înţelepciune antică. De ce francmasonii nu s-au declarat cult religios? Ei nu şi-au propus, cred eu, în marea lor majoritate, astfel de proiecte de a crea structuri care să fie altfel decât cele care rezultă din valorile şi principiile lor. Ideea de tricolor, constituţie vin din acest spaţiu”, a mai spus sursa citată.

Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc: „Ia oameni buni şi fă-i mai buni”

Spre final, universitarul Cătălin Turliuc a ţinut să adauge că francmasoneria ia oameni buni pentru a-i face şi mai buni. De asemenea, istoricul susţine faptul că principala dimensiune a acestei organizaţii este cea caritabilă.

„Dorinţa tuturor este fireşte să fim prosperi. Francmasoneria spune că ia oameni buni şi să-i facă mai buni. Astăzi este tehnologia prin care cei care îşi vor permite vor cumpăra timp. Polarizarea economică se va transforma în cu totul altceva. Masoneria nu ia oameni răi să-i facă buni, ci oameni buni să-i facă şi mai buni. Chestiunea a generat formulele de organizare numeroase. Nu este o structură unitară francmasoneria. Toate au încercat să acopere segmentul în care statul uita că are cetăţeni şi are numai contribuabili şi nu poate rezolva chestiuni majore, domenii prioritare dar în termeni reali sunt cele mai văduvite. Este greu să vezi ruptură în care clasa politică formulează obiecte sociale şi nevoia reală a cetăţenilor. Se simt frustraţi, nedreptăţiţi. Lucrurile nu se schimbă la nivelul unei generaţii. Mentalităţile se schimbă mult mai greu. Principala dimensiune este cea caritabilă, să-i ajuți pe cei care sunt marginalizaţi. A doua este să educe. Oamenii au funcţionat într-o societate în care 17 la sută din bugetul naţional era dat culturii. Turcia, Coreea de Sud mai fac acest lucru şi investesc în educaţie. Este o chestiune de viziune”, a conchis prof. univ. dr. Cătălin Turliuc.