Din moși-strămoși, tradițiile și credințele populare respectate cu sfințenie de Paște îi învață pe români ce gesturi să nu facă pentru a nu atrage ghinionul și necazurile pe parcursul anului.
Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, marchează momentul central al credinței: Învierea Domnului. În România, această zi sfântă vine cu un bagaj bogat de tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie de credincioși. Pe lângă ritualurile binecunoscute, există și o serie de interdicții transmise din generație în generație – gesturi pe care nu ar trebui să le faci dacă vrei să eviți ghinionul și să alungi necazurile din viața ta.
Ce să NU faci de Paște dacă nu vrei ghinion toată viața!
Se spune că cine doarme în a doua zi de Paște își adoarme norocul pentru tot anul. Tradiția avertizează că lenea din ziua de Paște aduce nu doar somnolență prelungită, ci și ghinion. Pentru agricultori, credința populară e și mai strictă: dacă în Ziua Paștelui aleg odihna, recolta le va fi mâncată de viermi, semănăturile vor fi compromise, iar ploaia îi va prinde ori de câte ori vor ieși la muncă pe câmp.
Un alt obicei mai puțin cunoscut, dar la fel de respectat în credința populară, vizează modul în care consumăm ouăle roșii. Tradiția spune că, în ziua de Paște, oul nu trebuie mâncat cu sare. Altfel, cel care încalcă această regulă va transpira tot anul, semn de osteneală și lipsă de spor în tot ce întreprinde.
Oricât de mare ar fi tentația de a pune casa la punct până la ultimul detaliu, tradiția românească spune clar: în ziua sfântă a Învierii, nu se spală, nu se mătură și nu se deretecă prin gospodărie. Se crede că orice act de curățenie „alungă norocul” din casă și tulbură liniștea binecuvântată adusă de sărbătoare.
Paștele este, prin esența lui, o sărbătoare a păcii și a iertării. În tradiția populară, orice ceartă sau vorbă grea rostită în această zi aduce neînțelegeri și supărări tot anul. Se spune că „așa cum îți e Paștele, așa îți va fi și restul anului” – motiv suficient pentru a evita tensiunile în familie.
Fie că e vorba de bani, alimente sau obiecte de uz casnic, tradiția spune că nimic nu se dă din casă în prima zi de Paște. Gestul simbolizează „dăruirea norocului altuia” și poate atrage lipsuri și pagube în lunile ce urmează. Tot ce este în gospodărie trebuie să rămână acolo – semn de belșug și protecție.
Tradiții care atrag norocul de Paște
Dacă unele gesturi trebuie evitate pentru a ține ghinionul departe, altele sunt încurajate tocmai pentru a aduce binecuvântare, spor și sănătate în familie. Tradiția românească nu vorbește doar despre interdicții, ci și despre obiceiuri care, respectate cu credință, deschid un drum bun pentru anul ce urmează.
În dimineața primei zile de Paște, mulți români păstrează obiceiul de a se spăla pe față cu apă curată în care se pun un ou roșu, un bănuț de argint și un fir de busuioc. Se spune că acest ritual aduce sănătate, frumusețe, curățenie sufletească și noroc în bani.
O altă credință interesantă spune că primul om care îți trece pragul în ziua de Paște îți influențează norocul pentru întreg anul. Dacă este o persoană veselă, sănătoasă și cu suflet bun, vei avea parte de bucurii și belșug. Tocmai de aceea, în multe sate, oamenii aleg cu grijă cine intră primul în casă.
Conform credințelor populare, cei care își dau sufletul în duminica de Paște sunt considerați iertați de Judecata divină și ajung direct în Rai.”
Chiar dacă multe dintre aceste superstiții par desprinse dintr-o lume arhaică, ele continuă să fie respectate, mai ales în mediul rural. Dincolo de sensul lor literal, aceste obiceiuri reflectă valorile esențiale ale sărbătorii: credința, echilibrul, pacea și respectul pentru sacru. Așadar, Paștele nu este doar un prilej de sărbătoare, ci și un moment de reflecție și reconectare cu rădăcinile noastre spirituale.