Astăzi este 23 august, o zi cu o semnificaţie aparte în istoria ţării noastre. Se împlinesc 76 de ani de la un moment critic din istoria României a cărui victima nu a fost nimeni altul decât Regele Mihai. Despre acest moment controversat şi despre cum au distorsionat comuniştii acel moment o să discutăm în rândurile ce urmează.
În urmă cu fix 76 de ani, mareşalul Antonescu a fost arestat de Regele Mihai care a retras şi alianţa cu Hitler. Lovitură dată la palat pe 23 august 1944 a însemnat o redirecţionare a Armatei Romane pe Frontul de Vest pentru a elibera Transilvania. Din nefericire, înţelegerea dintre URSS, Statele Unite și Marea Britanie, din 1943, a plasat România în sfera influentei sovietice. Astfel, în toamna anului 1944, ţara noastră a fost complet ocupată de Aarmata Rosie.
23 august, o semnificaţie distorsionată de comunişti
Modul în care regimul comunist a explicat semnificaţia zilei de 23 august nu cuprindea realitatea faptelor istorice. În varianta de la finele anilor ’80, romanii sărbătoreau „victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste în ţara noastră, la înlăturarea dominaţiei imperialiste şi a deschis calea marilor transformări economico-sociale şi a construcţiei socialismului în România”. În acest mod s-a exprimat Nicolae Ceauşescu într-un interviu cordat oficiosului sovietic „Pravda” la 23 august 1989.
Propaganda comunistă lasa de înţeles că Gheorghe Gheorghiu Dej şi succesorul său Nicolae Ceauşescu au avut o contribuţie asupra ieşirii României din alianţa cu Hitler. Lucru extrem de FALS!
Elena şi Nicolae Ceauşescu au sărbătorit, în această clădire niciodată terminată, actuala Casă Radio, ultimul lor 23 august. Construcţia urma să le devină mausoleu şi loc de pelerinaj, în aceeaşi manieră în care Lenin şi Stalin au fost înmormântaţi la Zidul Kremlinului. În pofida naţional-comunismului care l-a consacrat, Nicolae Ceauşescu nu şi-a negat vreodată modelul stalinist.
Primul guvern comunist, cel condus de Petru Groza, a fost singurul care a sărbătorit 23 august menţionând măcar autorii principali. Adică pe Regele Mihai, pe liderii democraţi ai ţării, pe cei doi comunişti implicaţi, anume pe avocatul Lucreţiu Pătrăşcanu şi ofiţerul dezertor, devenit agent NKVD, Emil Bodnăraş. Aceste nume erau inevitabile, de vreme ce regele Mihai se afla încă în fruntea ţării, Lucreţiu Pătrăşcanu devenise ministru al Justiţiei, a fost executat ulterior, iar Emil Bodnăraş, era ministru al Apărării. Va deveni un nomenclaturist longeviv.
23 august adevărata semnificaţie – Armata Română a eliberat teritoriul țării!!!
Semnificaţia zilei de 23 august era deja distorsionata însă de comunişti. Propaganda dusă de aceştia devenea în curând singura voce pe care poporul român o va mai auzi. Prin aceasta, comuniştii vorbeau despre „Armată Roşie eliberatoare”, în condiţiile în care şi Bucureştiul, şi Transilvania de Nord fuseseră eliberate de ostaşii români, nicidecum de cei sovietici.
La 31 august 1944, armata sovietică a intrat în Bucureşti, nemţii părăsiseră de câteva zile întreaga regiune, România avea un guvern legitim, condus de generalul Constantin Sănătescu, iar regele restabilise Constituţia democratică din 1923 în aşteptarea primelor alegeri libere după o succesiune de 3 feluri de dictaturi în şase ani.
În plus, contrar a ceea ce au afirmat vreme de 45 de ani, comuniştii nu au fost deloc încântaţi în seara de 23 august 1944 că regele Mihai a rupt România de Hitler înainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti.
Povestea Regele Mihai într-o discuție cu Stelian Tănase
„Imediat au venit Pătrășcanu cu Bodnăraș, iar Pătrășcanu cum a intrat pe ușă a venit direct la mine și s-a uitat în ochii mei şi a zis: „Ce-ați făcut? Ne-ați nenorocit!” Textual! Noi am rămas toți cu gura căscată. Cum adică „Ne-aţi nenorocit!” când făceau parte din toată chestia asta?
Mai târziu am înţeles de ce. Fiindcă, dacă nu reușeam și făceam asta fără să punem mâna pe Antonescu, era să se întâmple la noi ce s-a întâmplat la Varșovia, când nemții i-au măcelărit pe toți și rușii au intrat ca la ei acasă. Or, noi a vrut Dumnezeu ca să reușim imediat și i-a prins și pe ruși prin surprindere. Aşa că, în momentul când au venit ei în București, la noi era deja terminat, aveam guvern, aveam tot și asta nu le-a plăcut”, povestea Regele Mihai într-o discuție cu Stelian Tănase. (Stelian Tănase, Conversaţii cu Regele Mihai, Corint, 2018)
Popularitatea Regelui Mihai dar şi a unor lideri de partidelor istorice, Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, precum şi posibilitatea refacerii rapide a economiei nu au fost însă suficiente pentru respingerea tăvălugului sovietic. În octombrie 1944, premierul britanic Winston Churchill îl vizitează pe Stalin la Moscova şi scrie pe un şerveţel, la dineu, celebrele acorduri de procentaj. Britanici – 90%, sovietici 10% în Grecia, faţă de sovietici – 90% în România, faţă de 10% – anglo-americani, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia 50%-50%.