Ce riscuri are coronarografia? Iată tot ce trebuie să știi dacă te afli în situația în care trebuie să o faci

Coronarografia este o explorare imagistică ce este considerată a fi bună pentru diagnosticarea afecțiunilor coronariene, însă prezintă și câteva riscuri.

Aceasta este recomandată persoanelor cu risc cardiovascular, adică cele care fumează, au diabet zaharat, hipertensiune arterială și colesterol crescut, dar și celor ce suferă de dureri toracice precordiale.

Iată ce riscuri are coronarografia

Riscurile acesteia sunt mici, dar cele mai des întâlnite pot fi vânătăile, apariția hematoamelor, reacțiile alergice la substanța de contrast și aritmiile cardiace. Complicațiile ce pot apărea sunt legate de starea de sânătate, de vârstă, dar și de existența unor comorbidăți.

RomaniaTV

Guvernul ia banii românilor de pe card încă o săptămână. Sumele, cel puţin 5.000 de lei, ajung direct în Trezorerie

Observatornews.ro

Cu cât contribuie industria IT la PIB-ul României. Iancu Guda: "Absolut fabulos!"

Printre acestea se pot enumera afectarea funcției renale din cauza substanței de constract, bătăile neregulate ale inimii, formarea de hematom la locul punctiei și infarctul miocardic sau accidentul vascular celebral. Cu toate acestea, în cazul afectării funcției renale, este doar ceva temporar, ce se poate evita printr-o hidratare adecvată, iar aritmiile dispar după finalizarea procedurii.

13:00, 04 Jun 2025

FOTO Scurgerile cu sânge – Când sunt normale și când ar trebui să te îngrijoreze? Iată ce trebuie să știi

08:42, 04 Jun 2025

FOTO Pot analizele de sânge să depisteze scleroza multiplă? Iată ce trebuie să știi pentru diagnostic

Printre contraindicații se enumeră probleme de coagulare a sângelui, anemia severă, alergia la substanța de contrast, hipertensiunea arterială severă, insuficiența renală acută sau cronică și infecția activă.

În același timp, prezintă avantajul unei internări de scurtă durată, de maxim 24-48 de ore, interval în care pacientului îi sunt făcute analizele. Cele mai importante avantaje ale acesteia sunt o diagnosticare cu acuratețe a stenozelor coronariene în funcție de care se va decide montarea unui stent, montarea unui stimulator cardiac, dar și că este o procedură ce este minim invazivă.

De cele mai multe ori, spitalizarea nu necesită mai mult de 24 de ore, iar în unele cazuri pacientul poate fi externat și după câteva ore.

Cum se face pregătirea pentru intervenție?

În cazul unui infarct miocardic acut, aceasta trebuie realizată în primele ore de la producerea sa, pentru a restabili fluxul sanguin normal. Dacă procedura este stabilită deja, medicul poate recomanda analize de sânge, electrocardiogramă și o ecografie cardiacă.

De asemenea, se vor face și teste de compatibilitate cu substanța de contrast, întrucât aceasta conține iod și va fi administrată în timpul procedurii. Dacă există o alergie la iod, cu câteva zile înainte de procedură se va administra un tratament ce conține corticosteroizi și antihistamice, dacă medicul consideră că este necesar sau o desensibilizare la iod, ca să se poată realiza investigația.

Dacă urmezi un tratament cu anticoagulante orale, acesta trebuie oprit cu minim o zi înainte de investigație. În cazul în care există șanse ca după această procedură să fie nevoie de implanatarea unui stent, medicul poate recomanda medicamente antiagregante, în situația în care nu se află deja în tratament.

Cu toate acestea, fiecare persoană va fi evaluată separat, astfel încât să se stabilească procedura și medicamentația potrivită pentru fiecare în parte. Important de menționat este și faptul că nu trebuie consumate alimente sau lichide în ziua în care este programată această procedură. În același timp, nu sunt permise purtarea de brățări, de ochelari sau de orice alte accesorii.

Coronarografia are câteva riscuri de care trebuie să ții cont, însă este considerată a fi sigură atunci când este efectuată de către o echipă medicală experimentată.