Steagul Rusiei este arhicunoscut, având forma din dungi orizontale, albe, albastre și roșii. Însă, cum arăta acesta acum 200 de ani, atunci când exista Imperiul Rus?
Steagul Rusiei este acum mai cunoscut ca niciodată, fiind tot mai des adus în centrul mass-media. Însă, cum arăta primul steag al Rusiei și cum a ajuns să aibă culorile sale caracteristice? Află în rândurile următoare.
Cum arăta steagul Rusiei
Drapelul Rusiei este compus din trei dungi orizontale în culorile alb, albastru și roșu și a fost adoptat oficial pe 11 decembrie 1993, după criza constituțională. Designul său simplu ascunde o semnificație profundă pentru ruși. Rusia, fiind cea mai mare țară din lume, cu o diversitate etnică de peste 186 de grupuri, are o istorie vastă, iar steagul național reflectă această complexitate.
Primul steag modern al Rusiei a fost inspirat de Petru cel Mare, care, în urma ambițiilor sale de a moderniza țara, a căutat să o transforme într-o putere maritimă. În 1699, după o călătorie în Olanda pentru a învăța tehnicile de construcție navală, a adoptat un pavilion pentru navele comerciale rusești, care era format din culorile olandeze roșu, alb și albastru. Diferența principală față de steagul olandez constă în ordinea culorilor, care în cazul Rusiei este alb-albastru-roșu.
Culorile drapelului au o semnificație simbolică pentru ruși. Conform unor surse istorice, în 1667, pe prima navă de război a Rusiei, *Oryol*, a fost utilizat un steag alb și roșu cu o cruce albastră. Steagul lui Petru cel Mare, deși folosit pe nave, nu a fost niciodată oficial, steagul țarului fiind un fond galben cu emblemele țarului în centru.
Istoria Rusiei
În perioada premergătoare Primului Război Mondial, steagul lui Petru cel Mare a fost modificat, fiind introdus un canton galben cu armele regale. De asemenea, între 1858 și 1917, un alt steag, în culorile negru, galben și alb, a fost adoptat ca steag oficial al Imperiului Rus, având o semnificație similară cu emblema națională a Rusiei. Totuși, steagul tradițional alb-albastru-roșu a rămas preferat de populație și a continuat să fie utilizat informal. În 1896, Nicolae al II-lea a oficializat acest steag, care a rămas în uz până în 1918.
Revoluția din octombrie 1917 a marcat sfârșitul monarhiei și începutul regimului sovietic, care a introdus un nou steag, cu un fundal roșu și cuvintele RSFSR în colțul din stânga sus. În perioada sovietică, steagul a evoluat, incluzând secera și ciocanul, iar în 1954 a devenit oficial până în 1991. După dizolvarea Uniunii Sovietice, steagul tradițional alb-albastru-roșu a fost reînviat ca simbol al mișcărilor anticomuniste, iar la 21 august 1991 a devenit oficial.
În 1993, steagul a suferit o modificare minoră, cu o nuanță mai închisă de albastru, iar simbolurile comuniste au fost eliminate. Totuși, steagul Federației Ruse include o emblemă distinctă: un vultur auriu cu două capete, ținând un baston și un glob, iar pe scutul central al vulturului apare imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, un simbol național al Rusiei folosit încă din timpul lui Petru cel Mare.
Semnificația culorilor drapelului rusesc este interpretată în diverse moduri. Albul este adesea asociat cu franchețea și noblețea, albastrul cu loialitatea și onestitatea, iar roșul cu curajul și generozitatea. Aceste culori sunt folosite consistent pe steagul oficial al țării și în simbolurile federale.