Ce reprezintă moștenirea prin testament? Cum poți obține anumite proprietăți

Moștenirea prin testament reprezintă un tip de moștenire pe care îl poți obține doar dacă defunctul, în timpul vieții, a făcut un document prin care să-ți încredințeze anumite proprietăți/bunuri. În acest articol o să vorbim despre toate detaliile.

Câte tipuri de moșteniri există?

Succesiunea, în contextul legal, se desfășoară în urmă decesului, fiind reglementată de Codul Civil. Această reglementare acoperă două categorii distincte de moștenire: moștenirea legală și moștenirea testamentară. Moștenirea testamentară reprezintă ceea ce este stipulat într-un testament întocmit anterior de către persoana decedată. Acest document detaliază modul de distribuție a bunurilor către unul sau mai mulți moștenitori, numiți și succesori. Există două forme principale de testament:

RomaniaTV

Bolojan a semnat decretul, intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea se aplică în toată România

Observatornews.ro

Satul în care de doi ani nu s-a mai născut nicun copil. "Suntem noi, ăștia de 75 de ani"

Testamentul olograf: Este un document scris de mână, semnat și datat de către testator. Deși este legal, poate fi contestat în instanță din diverse motive, precum lipsa discernământului sau falsificarea.

12:00, 14 Mar 2025

Certificatul European de Moștenitor în 2025! Cum se obține și ce drepturi le asigură moștenitorilor

Testamentul notarial (autentic): Acest document este mult mai sigur, deoarece autenticitatea sa este validată în fața unui notar, cu prezența a doi martori. Este păstrat în arhiva notarială, iar notarul verifică starea mentală a testatorului și respectarea prevederilor legale. În cazul descoperirii mai multor testamente, ultimul luat în considerare este cel relevant, indiferent de forma sa.

Pe de altă parte, moștenirea legală intervine atunci când nu există un testament valid sau acesta nu a fost întocmit în formă legală. Moștenitorii în acest caz sunt determinați în funcție de succesiunea legală:

Soțul supraviețuitor;
Copiii și urmașii defunctului;
Părinții, bunicii sau străbunicii, dacă este cazul;
Alți rude până la gradul al patrulea, inclusiv.
Astfel, moștenirea legală respectă o succesiune predefinită în lipsa unui testament valid și detaliază beneficiarii în funcție de relațiile de sânge și gradul de înrudire.

Ce reprezintă moștenirea prin testament?

Testamentul reprezintă o manifestare unilaterală a voinței testatorului și produce efecte juridice fără a necesita un alt acord. Este un act personal și revocabil, având posibilitatea testatorului de a-și retrage dorința până la deces. Efectele testamentului se concretizează exclusiv la decesul testatorului, în condițiile stabilite de lege, dacă nu există alte prevederi. Pentru a întocmi un testament, este necesară capacitatea de a dispune de bunurile proprii prin legat. Minorii sau cei aflați sub interdicție judecătorească nu pot încheia un testament.

Discernământul și consimțământul necorupt sunt esențiale, iar utilizarea manoperelor frauduloase poate constitui un viciu de consimțământ, cum ar fi în cazul folosirii de tactici dolosive pentru a determina testarea.

Legatul poate fi făcut în recunoștință față de beneficiar, cum ar fi un medic sau un preot care a acordat asistență în boală care a dus la deces. Un testament va include datele personale ale celor implicați, precum și bunurile supuse dreptului de proprietate, putând conține dispoziții privind revocarea sau dezmoștenirea. Există două tipuri principale de testament: cel olograf, scris de mână, datat și semnat de testator, și cel autentic, autentificat de notar în prezența martorilor. Există și situații excepționale în care se poate întocmi un testament „privilegiat”, de exemplu, în fața unui medic într-o instituție sanitară.

Legatul reprezintă o dispoziție testamentară prin care testatorul specifică transmisia unui bun unei persoane. Există trei tipuri de legate: universal (pentru întregul patrimoniu), cu titlu universal (pentru o fracțiune din acesta), și cu titlu particular (pentru un bun specific).

Testamentul poate fi revocat în anumite condiții, inclusiv prin intrarea în posesie a bunului său prin revocare judiciară în cazul unui legat condiționat sau dacă legatarul a amenințat viața testatorului.