Ce reprezintă miocloniile de somn la copii

Tresăririle nocturne, sau cum se numesc științific, miocloniile de somn sunt relativ frecvente la copii și în acest articol vom vorbi despre acest lucru și cum afectează calitatea somnului, dar și tratamente.

Într-un articol trecum am scris despre modul prin care poți să dormi bine 8 ore în 4 ore. Acțiunea se referă la cum poți să ai un somn odihnitor într-un interval foarte scurt de timp.

Cât de normale sunt miocloniile de somn la copii

Mioclonia nocturnă, cunoscută și sub denumirea de tulburarea de mișcare periodică a membrelor, este o afecțiune a somnului caracterizată de mișcări necontrolate ale mâinilor și picioarelor, care apar exclusiv în timpul somnului și sunt însoțite (obligatoriu) de afectarea calității somnului.

RomaniaTV

Doamne! Dana Rogoz a dat MAREA VESTE pe rețelele sociale! Nimeni NU se aștepta

Observatornews.ro

Localitatea din România lovită de o tornadă. Specialiştii spun că de vină pentru asta sunt schimbările climatice

Pacienții se confruntă adesea cu insomnii sau alte tulburări de somn ca rezultat al acestei afecțiuni. Este important de menționat că mioclonia nocturnă este distinctă de sindromul picioarelor neliniștite și de o altă tulburare, numită simplu mișcarea periodică a membrelor în somn, care nu afectează negativ calitatea (sau cantitatea) somnului pacientului.

Persoanele cu mișcări ale membrelor în timpul somnului nu prezintă efectiv o afecțiune sau boală și nu necesită terapie, cu condiția să nu apară simptome evidente.

Sindromul picioarelor neliniștite se deosebește de mioclonia nocturnă prin faptul că apare atât în timpul somnului, cât și atunci când pacientul este treaz și reprezintă mai degrabă un răspuns voluntar și controlat la o stare de disconfort la nivelul picioarelor. În schimb, mioclonia nocturnă apare involuntar, iar pacientul nu este conștient de existența ei, ci resimte doar consecințele.

Când apar miocloniile de somn la copii și la adulți

Miocloniile hipnagogice apar cel mai frecvent la persoanele cu tulburări de somn, în special în prezența factorilor declanșatori precum privarea de somn peste 24 de ore, anxietatea, consumul excesiv de cafeină, stresul sau activitățile fizice epuizante seara. Anumite medicamente psihoactive pot, de asemenea, provoca mișcări bruște ale mușchilor în timpul adormirii, când mușchii încep să se relaxeze. Miocloniile hipnagogice și trezirea nocturnă au fost adesea raportate ca secundare consumului de opioide, morfină, heroină și metadonă.

Este esențială diferențierea miocloniilor hipnagogice de crizele epileptice nocturne, care pot avea o frecvență crescută în perioada de adormire sau trezire. Studiile de somn au evidențiat diferențe între miocloniile hipnagogice și cele epileptice, prin apariția în timpul somnului non-REM și aspectul mișcării bruște, generalizate sau asimetrice, care determină trezirea cu iluzia de cădere sau alunecare. Acestea au fost mai frecvente la copiii cu vârsta între 8 și 12 ani, iar frecvența lor a scăzut odată cu înaintarea în vârstă.

În concluzie, tresările nocturne cu trezire și senzația de cădere reprezintă un fenomen generat de interpretarea eronată a semnalelor musculare de către creier, fără o cauză obiectivă, iar tratamentul implică modificarea stilului de viață prin eliminarea factorilor stresanți sau excitanți.