Ce pericol pentru sănătate ascunde trecerea la ora de vară? Medicul ieșean Tudor Ciuhodaru: „Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional”

Ora de vară 2024. Majoritatea oamenilor se adaptează uşor la schimbarea orei, modificările organismului făcându-se complet în circa 15 zile, spune medicul Tudor Ciuhodaru. Unele efecte, însă, pot fi chiar periculoase!

România trece la ora de vară pe 31 martie 2024. Ceasurile se vor da înainte cu o oră. Pentru a nu fi afectați, oamenii sunt sfătuiți să adopte cinci metode simple.

Stirile PROTV

Alianță anti-Ucraina, în sânul UE și NATO. Țările care amenință fățiș Kievul și cer cooperare cu Rusia

RomaniaTV

Cadou de 50.000 de euro oferit de Ion Ţiriac lui David Popovici. „Şi-a făcut datoria aşa cum n-a promis”

„Ora de vară – ce riscăm? 5 lucruri de făcut pentru a depăși acest moment cu ușurință.

Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

3. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

4. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:

A) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

B) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale.

5. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

A) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

B) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:

1. Planificarea corespunzătoare a activității.

2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.

3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.

4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.

5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.

E bine de știut:

1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.. 𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 cinci 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns -!!! Cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze

2. 𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞:

A) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.

B) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.

C) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă” – prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.

3. Acum a𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧.
Sper să susțineți și acest demers.”, a transmis medicul ieșean Tudor Ciuhodaru.