Ce nu este bine să faci în Lunea Albă, a doua zi de Paști! Regulile și tradițiile din Săptămâna Luminată

Mulți români credincioși se întreabă ce nu este bine să faci în Lunea Albă, a doua zi de Paști! Săptămâna Luminată, adică prima săptămână după Paști, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox, încărcată de obiceiuri păstrate cu sfințenie de către românii din toate zonele din țară. Iată regulile spirituale și tradițiile din Săptămâna Luminată.

Ce nu este bine să faci în Lunea Albă, a doua zi de Paști!

Ziua de luni după Paști, cunoscută sub numele de Lunea Albă sau Lunea Luminată, marchează deschiderea simbolică a porților Raiului. Este considerată o zi sfântă, în care se evită munca, iar preoții săvârșesc slujbe speciale pentru pomenirea celor adormiți. Credincioșii merg la biserică pentru a se ruga și a mulțumi pentru darurile divine, iar cei care respectă această zi, adică nu lucrează în vreun fel și merg la biserică, vor fi ocrotiți de rele tot anul. De asemenea, tradiția spune că cine moare în această zi merge direct în Rai, fără să fie judecat.

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Înmormântarea lui Felix Baumgartner se amână. Italienii refuză repatrierea. Mihaela Rădulescu e devastată. Ce s-a descoperit la autopsie

Observatornews.ro

Chefir de la opt producători diferiţi, dus la analize de laborator. 50% sunt de fapt falsuri

Un alt obicei străvechi spune că în Lunea Luminată, finii trebuie să meargă în vizită la nași, aducând daruri precum ouă roșii, pască și colaci. Vizita la nași simbolizează respectul și recunoștința pentru legătura spirituală dintre cele două familii.

A treia zi după Paște, cunoscută drept Marțea Albă, este, de asemenea, o zi importantă în Săptămâna Luminată. La fel ca Lunea, este considerată nelucrătoare, adică nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie. Femeile dau de pomană cozonac, pască și vin roșu pentru sufletele celor adormiți. Tot în această zi se fac vizite la rude.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna luminată

În zilele care urmează Paștelui, există o mulțime de obiceiuri și reguli vechi, păstrate de sute de ani de către credincioșii din România. Săptămâna Luminată este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox.

Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și „nunta șoarecilor”. În această zi, femeile nu au voie să muncească în curte sau grădină. Tradiția spune că dacă nu se respectă această regulă, vor apărea șoareci în gospodărie. Joia din Săptămâna luminată se numește Joia Verde sau Joia Rea, fiind o zi legată de natură și roade. Nu se lucrează deloc, ca să nu vină seceta sau gândacii peste culturi.

Vinerea din Săptămâna Luminată este cunoscută drept Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii. Este o zi specială pentru că se sfințește apa în cadrul unor slujbe la biserică. Se spune că Maica Domnului a descoperit un izvor cu apă vindecătoare în această zi. Credincioșii merg la biserică, iau apă sfințită și se stropesc cu ea pentru a fi sănătoși și feriți de boli și necazuri tot anul.

Sâmbăta din Săptămâna Luminată este diferită de celelalte sâmbete din an pentru că nu se fac parastase deoarece morții sunt pomeniți în Duminica Tomii. Ultima zi din Săptămâna Luminată este Duminica Tomii. Această zi amintește de momentul în care Apostolul Toma s-a convins că Hristos a înviat cu adevărat. În multe zone din țară, femeile duc la biserică ouă roșii, cozonac, pască și colaci și le dau de pomană în amintirea celor adormiți.

Săptămâna Luminată este încărcată de semnificații religioase, iar credincioșii respectă an de an tradițiile acestei perioade de după Paști. Se spune că toți cei care țin cont de rânduielile bisericești și de ceea ce nu au voie să facă de Paști sau în Săptămâna Luminată vor fi ocrotiți de rele și vor avea parte de ajutorul divin.