Deși sunt un indicator al sănătății ficatului și, în general, al funcției metabolice, analizele cu transaminaze mărite reprezintă un motiv de îngrijorare. Aceste enzime, care includ alaninaminotransferaza (ALT) și aspartataminotransferaza (AST), sunt vitale în metabolismul aminoacizilor și sunt utilizate pe scară largă în evaluarea funcției hepatice. Valorile crescute ale acestor enzime pot semnala o varietate de afecțiuni hepatice sau chiar deteriorarea altor organe.
Analiza transaminazelor este considerată o metodă de screening pentru evaluarea stării ficatului. Măsurarea nivelurilor de ALT și AST ajută la identificarea timpurie a afecțiunilor hepatice, precum hepatita virală, ficatul gras non-alcoolic, ciroza sau leziunile induse de medicamente și toxine.
Ce înseamnă transaminaze mărite și care sunt factorii de risc
Transaminazele mărite se referă la creșterea valorilor enzimatice ale ALT și AST în sânge, depășind limitele normale. Acest lucru indică adesea că celulele hepatice sau ale altor organe sunt afectate și eliberează enzimele în circulația sanguină. În mod normal, aceste enzime se găsesc în interiorul celulelor, însă atunci când acestea sunt deteriorate, structura este compromisă și enzimele sunt eliberate în sânge. Infecțiile cu virusurile hepatice (B, C sau alte tipuri) pot determina inflamații acute sau cronice ale ficatului, ducând la creșterea semnificativă a transaminazelor. De asemenea, în multe cazuri, aceasta este una dintre cauzele hepatomegaliei.
Depunerea excesivă de grăsime în ficat, adesea asociată cu obezitatea, diabetul de tip 2 sau dislipidemia, poate duce la inflamație și fibroză, marcate de valori crescute ale ALT și AST. Abuzul de alcool afectează direct celulele hepatice, provocând inflamații și leziuni care se reflectă prin creșterea transaminazelor.
Anumite medicamente, precum unele analgezice, antibiotice sau chimioterapice, și substanțe toxice pot afecta integritatea celulelor hepatice, cauzând o eliberare crescută de enzime. Tulburările autoimune, cum ar fi hepatita autoimună, și afecțiunile metabolice pot determina, de asemenea, o creștere a nivelului enzimelor. Deși în principal se consideră că transaminazele mărite indică afectarea ficatului, și leziunile musculare severe pot contribui la creșterea AST.
Simptomele asociate cu transaminaze mărite variază în funcție de cauza subiacentă și pot include dureri în zona ficatului, oboseală, icter, greață și pierderea apetitului. Diagnosticarea corectă se bazează pe analize de sânge, investigații imagistice (ecografie, CT sau RMN) și, uneori, biopsie hepatică, pentru a determina cu precizie sursa inflamației și a reface funcția hepatică.
Cum se tratează bolile infecțioase și inflamatorii
Tratamentul pentru transaminaze mărite este orientat către identificarea și corectarea cauzei de bază a creșterii enzimelor. Abordarea terapeutică poate varia de la modificări ale stilului de viață până la intervenții medicale specifice, în funcție de afecțiunea diagnosticată. Pentru pacienții cu ficat gras non-alcoolic sau cu leziuni hepatice induse de consumul de alcool, schimbările în dietă și reducerea sau eliminarea alcoolului sunt esențiale. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate reduce inflamația și reface funcția hepatică. De asemenea, exercițiile fizice regulate contribuie la îmbunătățirea metabolismului și la scăderea excesului de grăsime.
În cazul hepatitei virale, se poate recurge la terapie antivirală, conform indicațiilor medicilor specialiști. Pentru bolile autoimune, tratamentele imunosupresoare pot ajuta la controlul inflamației. Totuși, este vital să monitorizezi periodic valorile enzimelor hepatice pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Pacienții trebuie să evite consumul de alcool, să se asigure că folosesc medicamentele conform prescripției și să fie atenți la eventualele interacțiuni medicamentoase care pot afecta ficatul.
În unele cazuri, medicul poate recomanda medicamente care să reducă inflamația sau să protejeze celulele hepatice. Suplimentele cu antioxidanți pot fi, de asemenea, benefice pentru a combate stresul oxidativ și pentru a sprijini regenerarea țesutului hepatic. Este important ca pacienții cu transaminaze mărite să fie monitorizați prin analize de sânge regulate și investigații imagistice, pentru a urmări evoluția stării de sănătate și a ajusta tratamentul în funcție de necesități. Acest lucru ajută la prevenirea progresiei către afecțiuni mai severe, cum ar fi ciroza hepatică. Tratamentul pentru transaminaze mărite presupune o abordare integrată, care combină modificările stilului de viață, tratamentele specifice afecțiunii de bază și monitorizarea atentă a funcției hepatice.