Multă lume se întreabă ce înseamnă malign și benign având în vedere că sunt niște termeni fundamentali în medicină, ei bine, acești doi termeni descriu natura formațiunilor tumorale și influențează direct tratamentul și prognosticul pacienților.
„Ce înseamnă malign și benign?” În diagnosticarea tumorilor, acestă întrebare este crucială pentru a ști care formă de tumoră se răspândește în corp și care nu invadează și alte țesuturi.
Ce înseamnă malign și benign?
Când auziți cuvântul „tumoare“ sau, așa cum o numesc medicii – „tumoră“, nu trebuie să vă gândiți automat la cancer. Vestea bună este că multe tumori sunt, de fapt, benigne, adică necanceroase. Dar cum se deosebesc și cum puteți să știți dacă un nodul, de exemplu, este malign sau benign?
O tumoare reprezintă o aglomerare de celule anormale. În funcție de tipurile de celule pe care le conține, o tumoare poate fi: benignă – nu conține celule canceroase; premalignă sau precanceroasă – conține celule anormale care prezintă riscul de a deveni canceroase; malignă – conține celule canceroase.
Tumorile benigne prezintă un tipar de creștere expansivă, adică tind să ocupe o suprafață din ce în ce mai mare, adesea autolimitat. De cele mai multe ori, celulele atipice se limitează la tumoarea propriu-zisă, fără să se răspândească în corp. Un exemplu ar fi alunițele.
Tumorile benigne nu se transformă neapărat în tumori maligne. Unele au, totuși, potențialul de a deveni canceroase dacă celulele anormale continuă să crească și să se dividă necontrolat.
Atunci când vorbim deja de cancer, clar ne referim la o tumoră malignă. Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt carcinoamele, care se dezvoltă în celulele epiteliale. Acestea includ următoarele: adenocarcinomul – se formează în celulele producătoare de fluide și de mucus. E cazul multor tipuri de cancer de sân, de colon și de prostată; carcinomul bazocelular – se dezvoltă în stratul cel mai profund al epidermei; carcinomul cu celule scuamoase – apare în celulele situate chiar sub suprafața pielii, precum și în organe precum vezica urinară, intestinele, rinichii sau stomacul; carcinomul cu celule tranziționale – se dezvoltă în țesutul numit epiteliu sau uroteliu. Cancerele vezicii urinare, rinichilor și ureterului pot fi de acest tip.
Tumorile celulelor germinale apar în celulele care produc ovulele din ovare sau spermatozoizi. Este posibil să se găsească în ovare sau testicule. Ele se pot dezvolta și în abdomen, piept sau creier.
Tumori ale pielii
Tratamentul tumorilor canceroase depinde de mulți factori, cum ar fi zona unde este localizată tumora primară și dacă s-a răspândit. Opțiunile de tratament pot include: interventia chirurgicală, radioterapia, chimioterapia, terapia țintită, imunoterapia, cunoscută și sub denumirea de terapie biologică.
Vestea bună este că medicina actuală are planuri de tratament pentru fiecare boală oncologică, mai ales în stadiile incipiente, care pot vindeca sau crește rata de supraviețuire.
Pentru a face diferența între tumori benigne ale pielii și tumori maligne, putem utiliza regula ABCDE:
A- asimetrie: dacă cele două jumătăți ale unui nev (aluniță) nu seamănă între ele, acea leziune trebuie verificată.
B- borduri: trebuie să îți atragă atenția leziunile cu margini neregulate, crestate, zimțate.
C- culoare: leziunile care au mai multe nuanțe diferite sau culori, de la maro deschis până la negru, roșu, albastru sau alb sunt considerate atipice.
D- diametru: alunitele cu dimensiuni mari, peste 6 mm, trebuie examinate de specialist.
E- evoluție: o alunițe care se modifică, crește în dimensiuni, își schimbă forma sau culoarea, sângerează, formează cruste, trebuie văzută de medic.
Pentru a depista, diagnostica și trata cancerul de piele în timp util este recomandată autoexaminarea pielii lunar. Imediat ce se observă o afecțiune a pielii, schimbarea unei alunițe sau o rană deschisă care nu se vindecă în câteva săptămâni, este necesar să mergeți la medicul dermatolog pentru a vă asigura că totul este în regulă.
Principala cauza a apariției cancerului de piele este expunerea la radiațiile UV emise de soare ori de lămpile UV ale solarului așa că este recomandat să nu ne expunem acestor surse de radiații. Dacă medicul dermatolog vă recomandă îndepărtarea unei alunițe, nu stați pe gânduri și faceți excizia aluniței.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate, tot acesta vă va specifica ce înseamnă malign și benign și vă va răspunde la orice nedumerire pe care o aveți.