Ce înseamnă malign? Care este diferența dintre tumorile maligne și benigne

Atunci când folosim în scop medical termenul de „malign,” de cele mai multe ori ne referim la tumori, acestea putând fi atât maligne, cât și benigne. Ce înseamnă însă acestea? Află în rândurile următoare.

Ce înseamnă malign? Dacă ne referim la tumori, acestea reprezintă acele formațiuni tisulare care au capacitatea de a se disemina la nivelul altor organe și sisteme din corpul uman prin intermediul circulației limfatice și al vaselor de sânge, determinând apariția metastazelor secundare.

RomaniaTV

Ce sunt obligați să facă pensionarii până la 31 martie, ca să nu piardă pensia și bonusul de 400 lei din aprilie

Observatornews.ro

Vremea 24 martie - 21 aprilie 2025. Deosebit de cald în următoarele zile, cu temperaturi de peste 22 grade Celsius

Ce înseamnă malign?

Cuvântul „malign” își are originile în limba latină, unde „malignus” înseamnă răuvoitor sau periculos, acesta fiind derivat de la rădăcina „malus,” care înseamnă „rău.” În domeniul medical, termenul se referă la o afecțiune care are tendința de a fi gravă și de a se agrava progresiv. Mai specific, o tumoră malignă este o formațiune de celule anormale care se multiplică necontrolat și are capacitatea de a invada țesuturile din jur și de a se răspândi în alte părți ale corpului prin metastază.

Conceptul de „malignitate” implică agresivitate și potențial letal. În contrast cu termenul „benign,” care descrie o afecțiune mai puțin periculoasă, „malign” denotă o amenințare semnificativă pentru sănătate, deoarece tumorile maligne sunt canceroase și adesea letale dacă nu sunt tratate. Acest cuvânt este utilizat nu doar în medicină, dar și în alte contexte, pentru a descrie ceva cu intenții rele sau dăunătoare, păstrând astfel sensul său inițial de pericol și negativitate.

Diferența dintre malign și benign

Tumorile sunt creșteri excesive de celule anormale care pot semăna, mai mult sau mai puțin, cu țesutul din care se dezvoltă. Acestea se împart în două categorii principale: benigne (non-canceroase) și maligne (canceroase). Diferențierea acestora este esențială pentru a înțelege cum să fie gestionate.

Tumorile benigne nu sunt canceroase și nu se răspândesc în organism. Totuși, ele pot deveni grave dacă apasă pe un nerv important, pe o arteră majoră sau dacă comprimă o parte a creierului. În general, acestea răspund bine la tratament, iar prognosticul este favorabil. Cele mai comune tipuri includ adenoame, meningiome, fibroame, papiloame și lipoame. În funcție de localizarea și dimensiunea lor, tratamentul poate să nu fie necesar, fiind adesea doar monitorizate de medici. În cazuri rare, tumorile benigne pot deveni maligne, motiv pentru care pacienții trebuie să continue controalele regulate.

Simptomele tumorilor benigne pot include dureri de cap, tulburări de vedere, dificultăți de concentrare, oboseală, febră și pierdere în greutate. Pe de altă parte, tumorile maligne au capacitatea de a se multiplica necontrolat și de a se răspândi (metastază) în alte părți ale corpului, invadând țesuturile din jur. Acestea sunt formate din celule instabile care pot circula prin fluxul sanguin și sistemul limfatic. Factorii care contribuie la apariția tumorilor maligne includ obezitatea, fumatul, consumul de alcool, alimentația necorespunzătoare și expunerea la poluanți sau metale grele. Tumorile maligne, cum sunt sarcoamele și carcinoamele, nu prezintă simptome la început, dar pe măsură ce cresc, pot apărea dureri în zona afectată.

Diferența esențială dintre tumorile benigne și cele maligne constă în faptul că cele benigne nu se răspândesc și cresc lent, în timp ce cele maligne sunt agresive, cresc rapid și se răspândesc prin organism.