Probabil ați auzit de multe ori expresia „hai sictir”, dar nu v-ați gândit niciodată ce înseamnă, de fapt. Iată care este înțelesul acesteia și de unde a fost preluată.
Multe dintre cuvintele și expresiile folosite de poporul român sunt preluate de la daci, romani și popoarele invadatoare. O mare parte dintre acestea provin din limbile, rusă, turcă, maghiară și engleză. În această situație se găsește și expresia „hai sictir”, care a fost preluată din turcescul „Siktir git”, expresie ce înseamnă „Du-te dracului!” sau „Marș de aici!”. În vocabularul românilor se mai găsește și forma „a fi sictirit”, folosită cu semnificația de „a fi dezgustat” de ceva anume sau „a fi arogant”.
Ce înseamnă „hai sictir”
Expresia „hai sictir” își are originea în Turcia, unde se folosește sub forma de „A siktir”. Românii o folosesc atunci când vor să scape de o persoană enervantă, însă turcii i-au dat o altă însemnătate. Aceștia o utilizează ori de câte ori cineva îi supără foarte tare, lucru confirmat și de Hagi Omar, un turc stabilit în Târgovişte de 25 de ani, potrivit adevărul.ro.
„Expresia aceasta o folosim doar atunci când ne enervează cineva foarte tare. Este o înjurătură, care nu poate fi reprodusă. Expresia aceasta există de sute de ani, de când armatele otomane intrau în Europa. Nu e de bine când cineva îţi spune aşa”, a explicat Hagi Omar pentru adevărul.ro.
De precizat este că „siktir” provine de la verbul „sikmek”, care înseamnă „a face sex”. Este utilizat adesea în expresii precum: „Siktir git”, „Siktir ol Git lan”, „A Siktir” și altele. În țările în care se vorbește limba engleză, „Siktir Git” este folosit sub forma „Fuck Off”.
Din punctul de vedere al lui Hagi Omer, un alt cuvânt utilizat greșit de români este „sanchi”. La noi în țară este folosit cu sensul de „aiurea”, însă el subliniază, de fapt, asemănarea dintre două obiecte sau situații. De exemplu, „sanchi masa” înseamnă „seamănă cu o masă”.
Revenind la „hai sictir”, aceasta este o expresie argotică, ce nu se cuvine a fi folosită de o doamnă și nici de un domn.
Cuvinte împrumutate din alte limbi
De-a lungul timpului, românii au preluat multe cuvinte din alte limbi. Fie că au fost preluate pe cale orală, prin contactul cu vorbitorii, fie că au intrat în limbajul uzual indirect, prin preluarea unor cuvinte străine, acestea sunt folosite de zi cu zi, de fiecare dintre noi.
Cuvinte împrumutate din slavă sunt: nevastă, rudă, maică, castravete, slănină, drojdie, oțet, grădină, pod, pivniță, prag, zid, ciocan, lopată, var, coasă, vreme, zăpada, praf, nisip, deal, pajişte, izvor, poiană, ceas, necaz, pofta, lacom, sărac, bogat, iute, scump, veselie, prieten, slab, cocos, gâscă, lebădă, veveriţă, rac, bivol, sfeclă, morcov, gât, obraz, pleoapă, burtă, gleznă, a trăi, a iubi, a munci, a privi, a dărui, a citi, a greşi, a obosi, a vorbi.
Cuvinte împrumutate din limba maghiară sunt următoarele: oraş, belşug, hotar, gând, chip, chin, talpă, viclean.
Cuvinte împrumutate din limba turcă sunt: cafea, tutun, baclava, chiftea, pilaf, duşman, chibrit, belea, bacşiş, dulap, cutie.
Cuvinte împrumutate din limba greacă: farmec, trufie, martor, a mângâia, drum, mâine, pătura.
Cuvinte împrumutate din limba italiană: operă, bancă, solfegiu, spaghete, capodoperă, pizza, ostatic, armata, portofoliu, omagiu, cancelarie.
Cuvinte împrumutate din limba germană: bliţ, rucsac, laitmotiv, cartof, poliţist, şniţel, pensulă, beletristică, curat, ţigară, sacou.
Cuvinte împrumutate din limba rusă: agreat, dezinformare, combinat, cozoroc, habotnic, zacuscă, steag, găluşcă, localnic, caracatiţă, carantină.
Cuvinte împrumutate din limba franceza: persoană, facil, dificil, medalion, certificat, semafor, magazin, dans, bacalaureat, abonament, coşmar.
Cuvinte împrumutate din limba engleză: start, fotbal, cash, business, discount, motel, computer, radar, job, ok, target, software, jackpot.